Vlad Filat: „În Moldova nu este loc pentru populism”

Iată ce a declarat acesta:

„Această sesiune din activitatea Parlamentului începe prin a se desfășura într-o atmosferă căreia îmi este dificil să-i dau un calificativ.

Să fie oare impostură? Comportamentul unora din afara acestei clădiri susținuți de alții prezenți chiar în această sală, ne-ar face să o credem. Dar astfel am nega starea de profundă nemulțumire pe care o traversează țara noastră, cetăţenii noştri și a-i insulta pe cei care suferă și se întreabă în privința viitorului lor.

Să fie o farsă? Metodele urât mirositoare ale acelorași agitatori ar putea să ne ducă spre acest gând. Dar aceasta ar însemna să facem dovada unei lipse de responsabilități mai degrabă, decât de a minimiza riscurile reale existente. O spun cu toată seriozitatea: nu suntem în nici un caz feriți de vreun incident sau provocare care ar turna gazul pe foc. Or, anume aceasta și-o doresc și o caută cei care nu au drept obiectiv decât destabilizarea țării și chiar colapsul acesteia.

Situația este gravă. Și mă întreb: de ce un Parlament ales în mod democratic este încercuit, protejat de un cordon de polițiști, și atunci ce mai rămâne din democrație? Oare este chiar însăși democrația asediată! Democrația este până la urmă un principiu destul de simplu. O majoritate aleasă guvernează, care însă ascultă și protejează minoritatea, dar și pe toți cei care împărtășesc păreri diferite. Dar atunci când unul dintre acești actori vrea să-l reducă, prin forță, la tăcere pe celălalt, democrația devine una virtuală. Ori, în acest caz ea este chiar moartă.

Stimaţi colegi, când democrația cade, cel care o înlocuiește este haosul. Anume aceasta este miza zilei de astăzi și trebuie să fim cel puţin atenţi. Ne dorim oare să ne asumăm acest risc? Aceasta este oare ceea ce așteaptă de la noi cetățenii? Nu cred, sunt chiar convins de contrariul. Și nu este vorba despre negarea problemelor. Ele există și sunt foarte reale. Și noi, din păcate, am întârziat prea mult în a veni cu soluții concrete pentru acestea. Este însă vorba și de a combate orice manipulări orchestrate de inamicii Republcii Moldova, cei din interior și cei din exterior, și de a lupta împotriva oricăror populisme. Este un lucru cert: Moldova este o republică democratică și europeană. Iată linia și principiile politice pe care majoritatea parlamentară este obligată să le apere. Și acestea nu trebuie să se schimbe. Și nu vor fi schimbate.

În Moldova nu este loc pentru populism. Indiferent de genul de populism! Cel brutal, al celor care sunt în serviciul unei puteri străine, al cărui unic obiectiv este anihilarea tuturor eforturilor democratice, care vizează integrarea Moldovei în Uniunea Europeană. Cel mai perfid, dar la fel de nefast, al celor care, fiind în căutarea unei notorietăți ieftine sau a unei funcții politice de prim plan, vor să ne facă să credem în existența lumii idilice din poveștile cu zâne și feți frumoși. Vor pace bineînțeles în toată lumea! Dar cine nu o vrea și este împotrivă? Vor ca toți cetățenii să fie fericiți! Și eu îmi doresc același lucru. Moldova – membră a Uniunii Europene? Sunt de acord! O democrație mai eficace? Nu pot decât să votez pentru. Sfârșitul corupției? Și pentru aceasta votez de o mie de ori da! O mai bună situație economică și bancară? Votez din tot sufletul. Dar toate acestea nu constituie un program.

La fel cum nu cred în omul de providență – bărbat sau femeie, nu cred în simple declarații de intenție. Cineva care, ca şi mine, s-a confruntat, pe alocuri de o manieră dură, cu realitatea exercițiului puterii și a jocurilor partizane, și frustrării de a nu putea întotdeauna să realizezi reformele în care crezi, știe despre ce vorbesc. Departe de mine ideea de a minimiza partea mea, a noastră, de responsabilitate. Chiar dimpotrivă. Într-adevăr, noi nu am fost în stare să realizăm toate promisiunile din 2009. Cauzele le-am putea dezbate ore în șir. Dar totuși aceasta rămâne un fapt. Însă, în același timp, este la fel de adevărat că speranța care a renăscut în 2009 nu s-a stins și ea rămâne a fi ceea la care aspiră în continuare cetățenii noștri.

După alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 mi-am format o convingere, maturizată de-alungul perioadei de tăcere pe care mi-am impus-o și îmbogățită de numeroasele contacte pe care le-am avut cu cetățenii noștri și personalități internaționale. Convingerea mea este următoarea: țara noastră nu este posibil să o reformezi. Rigiditățile sistemului, greutatea obișnuințelor și interesele specifice ale unora fac reforma imposibilă sau, în cel mai bun caz, îi slăbesc atât de mult efectul încât ea devine cosmetică. Convingerea mea este astfel una simplă: dacă nu este posibil să ne reformăm țara, atunci trebuie să o reclădim. Să refacem Republica Moldova. Trebuie să impunem o ruptură radicală cu rătăcirile trecutului, să corectăm erorile care au fost comise și să impunem valorile în care credem, în toate domeniile, inclusiv în cele mai sensibile. Și trebuie să o facem acum, începând de astăzi, nu prin distrucţie, ci prin construcţie. Aceasta este misiunea care ne revine.

Stimați colegi, contrar a ceea ce unii visează, Moldova nu este singură, nu este izolată pe plan internațional. Chiar dimpotrivă, Moldova nu a fost niciodată atât de susținută. De către România, mai întâi, care ne-a acordat un ajutor substanțial. Relația care unește țările noastre este una sinceră și profundă, este o relație care depășește ambițiile unora sau altora. Moldova este de asemenea sprijinită și de Uniunea Europeană. Nu mai mult decât înainte, dar categoric mai bine decât înainte, căci Uniunea Europeană are o înțelegere mai bună a realităților locale și regionale cu care suntem confruntați și împărtășește programul concret pe care prim-ministrul l-a prezentat la începutul acestei săptămâni la Bruxelles. Și în sfârșit, suntem susținuți și de democrațiile occidentale și instituțiile internaționale.

Cu toate acestea, asistența lumii întregi nu va avea niciun efect dacă în această incintă nu există voința politică de a impune schimbarea. Să depășim urletele agitatorilor și analizele cinice ale unor comentatori și să ascultăm strigătele celor care într-adevăr suferă și nemulțumirile tinerilor noștri care astăzi nu văd altă perspectivă decât de a părăsi țara în căutarea unei vieți mai bune. Le datorăm răspunsuri serioase, și nu polemici politicianiste sterile, precum și acțiuni concrete. Dar aceasta presupune și anumite condiții.

Mai întâi, existența unui guvern și a unor instituții stabile. Fără stabilitate nimic nu este posibil. Alegerile anticipate nu ar face decât să aducă mai multă instabilitate într-o situație deja fragilă, dar care rămâne sub control.

Mai apoi, este în egală măsură importantă conștiința a ceea ce suntem cu adevărat și cea a identității noastre. Aceasta este indispensabil. Să privim în jurul nostru. Lumea este în schimbare. Însăşi Europa este în schimbare. Criza migratorie determinată de conflictele din Orientul Apropiat va schima de o manieră durabilă Europa, fața acesteia, dar și privirea pe care o va arunca în vecinătate, dar și în lume. Cine își poate imagina doar o singură clipă că Moldova va rămâne în afara acestei noi realități? Implicarea directă a Rusiei în Siria va avea de asemenea consecințe pe termen lung, sigur pentru ea însăși, dar și pentru vecinătatea ei. Trebuie să fim pregătiți. Aceste schimbări vor genera în termene relativ scurte noi provocări de ordin economic, social, dar și de securitate.

A avea conștiința a ceea ce suntem înseamnă și a nu nega o parte a ceea ce suntem. Europa trebuie să fie alfa și omega politicilor noastre. Îmi mențin această poziție. Greșeala pe care am făcut-o ține de lipsa unui efort suficient de comunicare și explicare în acest sens. Am spus-o de mai multe ori. Nu sunt european din dogmatism. Sunt european, deoarece consider că drumul integrării europene este cel care garantează realizarea modelului societal pe care l-am ales. Nu am considerat niciodată că această cale este alegerea unei alianțe împotriva alteia sau un motiv de a contrapune o parte a populației noastre alteia. Dar noi am eșuat în a lăsa loc liber populismelor de tot felul pe care le denunțasem mai devreme.

Sunt întrebat frecvent dacă Moldova este o țară europeană, sau și mai rău, dacă Moldova este într-adevăr europeană, și dacă inima sa oscilează între Est și Vest? Mi-a luat ceva timp să știu care este răspunsul cel mai clar și mai comprehensibil pe care il pot da. Da, Moldova este 100% europeană, dacă vorbim despre modelul de dezvoltare și societal la care aspiră. Și din această perspectivă integrarea Moldovei în Uniunea Europeană este un fapt ce nu se pretează negocierii. Acesta va devine realitate. Însă Moldova nu este doar europeană, ea este mai mult decât atât. O mare parte din populația sa, inclusiv minoritățile, trebuie să se simtă plenar asociate acestui proiect european pe care îl construim. Avem nevoie de o reflecție profundă și acțiuni consolidate în ceea ce privește regiunea transnistreană și Găgăuzia..

Dragi colegi, idealurile noastre se ciocnesc de multe ori de o realitate dură căreia trebuie să-i facem față fără a pierde obiectivul final pe care ni l-am fixat. Exercițiul puterii este întotdeauna însoțit de o doză de nepopularitate și de manifestări de nemulțumire. Aceasta este valabil pentru toate statele democratice. Și aceasta este marele merit al democrației. Însă, în același timp, suntem chemați să respectăm anumite reguli și principii. Să se manifeste, de acord; să fie perturbată funcționarea normală a instituțiilor şi a statului – categoric împotrivă. Mandatul ce ne-a fost acordat de popor este unul clar. Și noua ne revine sarcina de a-l realiza până la următoarele alegeri. Știu că pot conta pe determinarea colegilor de partid şi de alianţă, pe sprijinul membrilor guvernului. Şi ei pot conta în schimb pe sprijinul și cooperarea fracțiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova.”

Doina Secrieru