Statistică: veniturile moldovenilor au crescut

Biroul Naţional de Statistică informează, că în trimestrul I 2015 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 1853,6 lei, fiind în creştere cu 12,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 5,8%¹.

Veniturile din activitatea salariată reprezintă cea mai importantă sursă de venit, 40,2% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în descreştere faţă de trimestrul I 2014 cu 2,4 puncte procentuale (vezi anexa, tabelul 1).

În trimestrul I 2015 prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 21,3 % sau cu 1,3 puncte procentuale mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Veniturile obţinute din activităţile pe cont propriu reprezintă 14,9% din veniturile populaţiei, inclusiv 9,6% sunt veniturile din activitatea individuală agricolă, iar 5,3% – veniturile din activitatea individuală non-agricolă.

Transferurile băneşti din afara ţării rămîn a fi o sursă importantă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 18,6% din total venituri, iar contribuţia acestora este cu 1,6 puncte procentuale mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 817,9 lei sau de 1,5 ori mai mari comparativ cu veniturile din mediul rural. În trimestrul I 2015 contribuția activității salariale în veniturile disponibile a gospodăriilor din mediul urban au constituit 53% comparativ cu 57,6% în trimestrul I anul 2014. Acest fapt a determinat scăderea per total a ponderii activităților salariale în formarea veniturilor populației (vezi anexa, tabelul 2).

În mediul rural activitatea salariată a constituit 25,5% din total venituri, contribuţia acesteia fiind astfel de 2,1 ori mai mică decît în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individual agricolă au asigurat 19% din totalul veniturilor disponibile.

Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 26,2% faţă de 12,1% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică o pondere mai mare şi a prestaţiilor sociale, contribuţia acestora fiind de 22,1%, comparativ cu 20,7% în mediul urban (vezi anexa, tabelul 2-3).

În structura veniturilor disponibile ale populaţiei predominante sînt veniturile băneşti –89,2%, celor în natură le revine 10,8%. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 1652,9 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 200,7 lei (vezi anexa, tabelul 1). Veniturile băneşti constituie 96,1% din veniturile populaţiei din mediul urban, iar în mediul rural ponderea acestora este de 81,2% (vezi anexa, tabelul 2-3).

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în trimestrul I 2015 au constituit în medie pe o persoană 1913,1 lei, fiind în creştere faţă de aceeaşi perioada a anului precedent cu 10,4% (vezi anexa, tabelul 4). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 4% mai mult comparativ cu trimestrul I 2014.

Cea mai mare parte a cheltuielilor tradiţional este destinată necesarului de consum alimentar – 41,5% (43,9% în trimestrul I 2014). Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 17,1% din cheltuielile totale de consum (- 1,5 p.p), iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 11% (+ 0,6 p.p.). Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru sănătate (7,7% faţă de 6,6% în trimestrul I 2014), transport (4,9% faţă de 4,4%), comunicaţii (4,4% faţă de 4,5%), dotarea locuinţei (3,5% faţă de 3,2%), învăţămînt – 0,6% (nivelul anului precedent), etc.

În medie, cheltuielile de consum ale populaţiei din mediul urban în total au constituit 2342,7 lei pe o persoană lunar, respectiv cu 751,7 lei sau de 1,5 ori mai mult faţă de mediul rural.

În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 38,8% din cheltuielile lunare de consum (41,6% în trimestrul I 2014), iar în rural – 44,5% (46,3%). Populaţia urbană a cheltuit mai mult pentru întreţinerea locuinţei (18,3% faţă de 15,8% în mediul rural), transport (5,7% faţă de 4%), servicii de comunicaţii (4,6% faţă de 4,1%), servicii de agrement (2,4% faţă de 0,7%) şi pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (2,7% faţă de 0,4%). Totodată, populația rurală a cheltuit mai mult pentru îmbrăcăminte, încălţăminte (12% faţă de 10% în mediul urban), sănătate (7,9% faţă de 7,6%) și dotarea locuinței (3,9% faţă de 3,1%) (vezi anexa tabelul 5-6).

În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei, predomină cheltuielile băneşti – 89,7%, celor în natură le revine respectiv 10,3% (vezi anexa tabelul 4-6). În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,9% din total cheltuieli de consum, de regulă acestea fiind cazurile consumului de produse alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.), iar în cazul gospodăriilor rurale, 17,4% din cheltuieli reprezintă consumul produselor obţinute din activitatea individuală agricolă.

Mihaela Rotari