Scrisoare publică adresată premierului Gaburici

Prim-ministrului Chiril Gaburici i-a fost adresată o scrisoare publică, în care se vorbește despre starea jalnică în care au ajuns pădurile țării și a fost solicitată intervenția sa în acest caz.

Vedeți scrisoarea completă:

Domnului Chiril GABURICI,
Primul Ministru al Republicii Moldova

Stimate dle Prim-Ministru,

Există o problemă de interes naţional şi regional, pe care conducătorii R. Moldova, începând din anul 2001 şi până în prezent, au evitat să-i găsească o soluţie. Este vorba despre starea jalnică în care au ajuns pădurile ţării, despre degradarea considerabilă a Fondului Forestier Naţional. Nesoluţionarea acestei probleme majore pe termen scurt aduce pagube de sute de milioane de lei la bugetul republicii, iar pe termen mediu şi lung pune în pericol grav echilibrul ecologic al R. Moldova şi lasă ţara fără plămâni, fără ape, fără umiditate în soluri, fără ploi şi biodiversitate. O boală netratată la timp se agravează şi duce la pieirea unui organism viu. Fără o intervenţie urgentă şi profundă din partea Guvernului, starea dezastruoasă din Fondul Forestier Naţional poate conduce la o catastrofă ecologică şi la nemulţumiri social-comunitare de mari proporţii. Conducerea republicii, Parlamentul, Guvernul nu au dreptul să se facă a nu vedea că modelul actual de administrare a pădurilor, organizat în perioada 2001-2009 de ex-directorul asociaţiei de stat „Moldsilva” A. Popuşoi, după scheme coruptibile de estorcare de bani din contul tăierilor masive de arbori, a falimentat definitiv. Practic, în ultimii 15 ani, în urma tăierilor contra bani a celor mai naturale şi frumoase păduri, a degradat enorm Fondul semincer şi genetic, elementul de bază în reproducerea speciilor forestiere autohtone. Nu e o noutate că în unele gospodării silvice (de ex. Edineţ) lăcomia, corupţia şi iresponsabilitatea au doborât  peste un sfert din cele mai viguroase păduri, iar aceste procese distructive se extind ca o epidemie şi peste cei care îndrăznesc să-şi facă onest datoria de silvicultor.

Stimate dle Prim-Ministru,

Ştiu că problema pe care o abordez nu vă aparţine, aţi moştenit-o, dar vă rog nu o lăsaţi pentru un alt Guvern, fiindcă peste 4 ani, mă tem că nu o să mai avem ce salva. La moment, pădurile Moldovei se află între dezastru, neputinţă şi necesitatea de reforme. Hotărârea Parlamentului nr. 254 din 31.10.2013 cu privire la Raportul Comisiei de anchetă pentru verificarea gestiunii fondului forestier, a zonelor de protecţie a apelor râurilor şi ale bazinelor de apă, a parcurilor, prin care trebuiau să se rezolve un şir de probleme legate de starea gravă din fondul forestier a fost neglijată aproape completamente, deşi termenele stabili de Parlament au expirat demult.

Pentru a depăşi impasul actual consider foarte important şi propun:

I. Să demareze reformele instituţionale în sectorul forestier naţional, să fie legiferate politicile silvice elaborate cu ajutorul organismelor internaţionale şi să fie clar delimitate responsabilităţile – cele de reglementare, de gestiune şi de control;

II. Să fie abrogat Regulamentul Tarlev nr. 187 din 2008, regulament prin care mii de hectare din pădurile statului sunt înstrăinate şi date în aşa numita arendă pe 49 de ani, ceea ce înseamnă în realitate privatizarea camuflată a bunurilor ce aparţin, conform Constituţiei, poporului.

Referitor la punctul II, argumentele mele pentru abrogarea Hotărârii de Guvern din 2 februarie 2008 (Regulamentul Tarlev nr. 187) rămân aceleaşi ca în scrisoarea din 17 noiembrie 2014 adresată ex-primului-ministru dl Iurie Leancă:

1. Regulamentul a fost făcut la comanda politică a guvernanţilor şi avea drept scop împroprietărirea din contul pădurilor statului a conducătorilor comunişti, a demnitarilor de la guvernare, inclusiv a celor de la „Moldsilva”;

2. Deşi Constituţia prevede că pădurile sunt un bun public şi aparţin statului, Regulamentul a sfidat şi ocolit Legea fundamentală a R. Moldova şi a fost gândit pentru a da în arendă suprafeţe mari din fondul forestier pe 49 de ani, ceea ce înseamnă o privatizare camuflată;

3. Contrar intereselor naţionale legate de securitatea ecologică, R. Moldova continuă să rămână ţara cu cea mai mică suprafaţă împădurită din Europa şi, din prea puţinul teritoriu rezervat pădurilor statului, sute şi mii de hectare au fost date în „arendă” şi alte mii de hectare sunt negociate la negru pentru a fi vândute noilor proprietari, inclusiv prin intermediul unor funcţionari de la Agenţia „Moldsilva”;

4. Calculele efectuate de experţii silvici ai Mişcării Ecologiste din Moldova şi a organismelor internaţionale arată că pierderile economice suportate de către stat în urma transmiterii în arenda recreativă a unor terenuri împădurite depăşesc cu mult un miliard de lei, fără a lua în calcul costurile bunurilor şi serviciilor ecologice pe termen lung a fiecărui hectar înstrăinat din Fondul Forestier Naţional;

5. Abrogarea Regulamentului a fost solicitată în ultimii 3 ani de un număr impresionant de organizaţii neguvernamentale şi academice, de comunităţile locale care şi-au pierdut pădurile, de zeci de mii de cetăţeni oneşti. Abrogarea Regulamentului ar fi un răspuns concret şi la Decizia Consiliului Suprem de Securitate a statului din 11 noiembrie 2013 care prevede măsuri clare pentru asigurarea securității ecologice a R. Moldova;

6. Abrogarea Regulamentului nu va avea efect retroactiv, dar preţul de arendă recreativă pentru un hectar de pădure se cere a fi majorat de la suma simbolică de 4 mii de lei la cel puţin 125 – 150 de mii de lei ha; Banii acumulaţi din contractele de arendă încheiate până în 2015 să fie direcţionaţi în exclusivitate pentru împădurire; Construcţiile capitale făcute în pădure contrar Regulamentului să fie demolate, indiferent de funcţia sau rangul proprietarului;

7. Aplicarea Regulamentului în practică s-a dovedit a fi un jaf de mari proporţii şi a compromis definitiv darea în arenda recreativă a pădurilor statului; propun ca persoanele interesate în dezvoltarea turismului recreativ să-şi demareze afacerile private în satele moldoveneşti, contribuind astfel la dezvoltarea comunităţilor locale.

Sunt convins că abrogarea Regulamentului Tarlev de dare în arendă (citiţi de privatizare) a pădurilor statului va fi un act de justiţie şi un pas important pentru a face ordine în pădurile care aparţin poporului, şi nu unui grup minuscul de profitori.

Cu încrederea că o să vă faceţi datoria faţă de pădurile Moldovei, Vă transmit Dosarul despre starea gravă în care se află Fondul Forestier Naţional şi demersurile pe care le-am făcut în ultimii ani către conducerea R. Moldova.

Cu respect,
Alecu RENIŢĂ, Cavaler al Ordinului Republicii,
Preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova