Andrei Negruţa: N-aș vrea ca politicienii de la guvernare să se comporte «как крысы в бочке»…

Interviu cu Andrei Negruţa, autor al Programului social „Protecție și Prosperitate”, pentru Almanah Politic

Domnule Negruța, cum apreciați anul politic 2020?

În istoria Moldovei independente au fost ani diferiți: și constructivi, și revoluționari, și de criză. Iar anul 2020 poate fi numit cu certitudine un an al provocărilor. În primul rând, bineînțeles, din cauza pandemiei la care au fost supuse toate sistemele vitale ale statului, iar sfera noastră politică nu a fost o excepție. Combaterea răspândirii coronavirusului a devenit un fel de test atât pentru guvernare, cât și pentru opoziție. Primii au acționat prin metoda probelor și, să zicem direct, a erorilor grave, iar cei din urmă s-au retras și doar au criticat, ceea ce caracterizează negativ ambele părți din punctul de vedere al asistenței acordate cetățenilor într-o perioadă atât de dificilă pentru ei. Iar exemplul privind pretenția față de membrii diasporei de a avea polița de asigurare medicală obligatorie a demonstrat acest lucru. Desigur, polițele sunt obligatorii prin lege, dar voi lăsa fără comentarii faptul că posesia acestora a devenit o condiție principală de îmbarcare a cetățenilor în avionul spre casă.

Alegerile au confirmat și faptul că, la fel ca și în toți cei 30 de ani de independență, unul dintre rolurile dominante îl are votul de protest. De atâtea ori deja, în ajunul alegerilor, poporul era obosit de regimul politic aflat la guvernare și nu vota „PENTRU”, ci „CONTRA” cuiva. Sunt sigur că la următoarele alegeri parlamentare, oricând vor avea loc acestea, noi vom urmări, cu regret, același scenariu.

În opinia Dvs., care evenimente ale anului au fost cele mai importante și de ce?

Bineînțeles, cel mai important eveniment politic al anului au fost alegerile prezidenţiale. Merită de menționat în mod special prezența înaltă, fără precedent, a diasporei, care a confirmat statutul unei forțe de care trebuie să se țină cont, dar și faptul că pentru prima dată în ultimele decenii, noi am fost martorii unei provocări periculoase privind blocarea podurilor la hotarul Transnistriei, executată inclusiv și de Igor Grosu, deputat al Parlamentului și „primul” adjunct al Maiei Sandu.

Ba mai mult, alegerile au indicat o tendință foarte importantă. Timp îndelungat, politicienii au presupus că poporul nu înțelege nimic și au profitat de acest lucru în scopuri proprii. Numai că, această neînțelegere apărea din cauza că politicienii înșiși fie nu explicau nimic cetățenilor, fie îi induceau în eroare în mod intenționat. Păi iată, anul acesta, poporul a demonstrat că nu este o turmă care poate fi dusă de nas la nesfârșit. Și rezultatele alegerilor prezidențiale sunt o confirmare în acest sens. Un moment interesant: plecând la muncă peste hotare și integrându-se în alte comunități, poporul nostru a văzut exemple de guvernare eficientă a statului și a început să înțeleagă aceste procese mai bine decât politicienii și funcționarii din Moldova, care, cum s-ar zice, «варятся в собственном соку» și pleacă peste hotare doar pentru a se încălzi și pentru a se odihni.

Cum a fost acest an pentru programul Dvs. social „Protecție și Prosperitate”?

În doi ani de existență a programului nostru, noi am lansat peste 60 de ediții în care am discutat și analizat situația din țară, dar și am prezentat de mai multe ori propuneri privind inițiativele legislative și soluționarea unor probleme concrete. Merită de menționat faptul că unele dintre ele s-au regăsit în deciziile și acțiunile autorităților. La sfârșitul anului 2020, s-a agravat din nou problema limbilor utilizate, soluționarea căreia, voi reaminti, noi am propus-o încă în luna martie 2018: să se ofere statut oficial limbilor română, rusă și găgăuză (cu statut special). Ultima lucrare semnificativă a anului 2020 a fost filmul-investigație pe care l-am realizat despre jaful secolului „MILIARDUL. O istorie a iresponsabilității colective”.

În opinia Dvs., cum vor evolua evenimentele din politica moldovenească?

Evenimentele din ultimele luni ale anului 2020 demonstrează faptul că, în anul 2021 valul de negativism va continua să crească. În primul rând, este vorba despre o confruntare dintre guvernare și opoziție, doar că astăzi nu e clar deloc, cine și ce reprezintă, pentru că guvernarea s-a pomenit împărțită între diferite forțe politice. N-aș vrea ca politicienii de la guvernare să se comporte, cum s-ar zice, «как крысы в бочке». Iar în al doilea rând, este important de menționat și valul de negativism față de putere în general, care a fost dispersat de Maia Sandu și echipa sa înainte de alegeri. Acum însă ea este reprezentantul acestei puteri și ea însăși ar putea fi afectată de negativismul pe care l-a emanat. Maia Sandu și-a asumat o povară mare a responsabilității pe care, judecând după acțiunile sale haotice în funcția de Președinte, nu a estimat-o suficient de realist. Lipsa abordării sistemice este demonstrată în mod elocvent de refuzul său de a semna un decret privind demisia a trei miniștri interimari din Guvernul demisionar al lui Ion Chicu bazat pe subtilități juridice și lacunele din legislație. Totodată, este evidentă tendința pe care o cunoaștem deja: noua guvernare, profitând de statutul său de „cei mai puternici”, începe să se debaraseze de cei „străini”, punându-și oamenii „săi” în funcții. Pentru junglă, acest lucru este logic, dar o asemenea abordare nu are nimic în comun cu procesele democratice. Deși, după evenimentele care au avut loc după alegerile din SUA, țară care a fost un simbol al democrației, nu prea este clar ce înseamnă, de fapt, democrație.

Ce principii credeți că ar trebui să respecte toți politicienii din Republica Moldova, indiferent de partidele din care fac parte?

Activitatea oricărui politician ar trebui să fie orientată în primul rând spre dezvoltarea statului și spre bunăstarea cetățenilor. Reieșind din aceasta, trebuie mai întâi de toate să înceteze să împartă oamenii în „ai noștri” și „străini” pe principii etnice, lingvistice și altele și să facă tot posibilul pentru a găsi un numitor comun cu toți. Dezbinarea societății poate este cel mai mare risc pentru țara noastră, pentru că duce inevitabil la o confruntare tot mai mare și, în consecință, va fi o amenințare pentru statalitatea și integritatea teritorială, capitol la care noi și așa avem probleme serioase. Aceste conflicte sunt alimentate nu doar din interior, dar și din exterior, atât politic, cât și financiar. Iar politicienii noștri profită pe larg de aceasta și se conduc deocamdată de un singur principiu – dezbină și guvernează.

Ce priorități ar trebui să aibă Republica Moldova?

Odată cu venirea pandemiei, a devenit destul de acută problema scăderii veniturilor și cea a insuficienței de resurse în bugetul țării și, în loc de optimizarea cheltuielilor, politicienii noștri au mers, în mod obișnuit, cu mâna întinsă ca să ceară ajutor peste hotare, ca să păstreze salariile imense pentru ei și pentru top managerii întreprinderilor de stat și ai agențiilor naționale, ca să plătească pensii privilegiate, ca să întrețină statele de personal umflate ale autorităților naționale și municipale etc. Iar nivelul salariilor lucrătorilor de rând din sfera bugetară rămâne extrem de scăzut. Funcționarii se gândesc doar la ei înșiși și tratează serviciul public ca pe un proces de afaceri.

Involuntar, îmi amintesc de procesele asemănătoare din compania petrolieră „YUKOS”, condusă de M. Hodorkovski în complicații ani `90. Trăind timp îndelungat în regiunea Nefteiugansk, am fost martor, cum într-o perioadă de criză, în loc să-și reducă salariile exagerate de sute de mii, conducerea motiva prin „optimizări” concedierea a mii de angajați de rând. Nivelul salariilor lucrătorilor de rând a rămas același, dar volumul de lucru s-a dublat.

Pe parcursul a 30 de ani s-au acumulat numeroase întrebări cu privire la structura și administrarea statului și s-a „copt” o reformă constituțională la scară largă. Sunt sigur că trebuie realizată printr-un referendum în care să fie propuse astfel de întrebări, cum ar fi sistemul politic (federativ sau constituit din subiecți autonomi); care sunt limbile de stat/oficiale; forma de guvernământ (parlamentară sau prezidențială), precum și posibilitatea ca Președintele să exercite funcțiile Prim-ministrului; tipul sistemului electoral (de partid sau uninominal) și stabilirea numărului de deputați. Bineînțeles, și justiția are nevoie de reformare. Soluționarea acestor probleme și realizarea respectivelor reforme va deveni fundamentul stabilității politice în țara noastră.

De asemenea, este necesar să fie elaborată o politică de stat integră în raport cu activitatea numeroaselor organizații neguvernamentale pe teritoriul țării noastre. Fără a intra în polemici despre scopurile reale ale activității ONG-urilor, voi menționa că milioanele de dolari și euro care ajung în acestea ar fi putut fi orientate în anul 2020 pentru susținerea sistemului de sănătate și asistență socială. Sunt sigur că în astfel de situații de criză, „soft power” poate și trebuie să devină o puternică mână de ajutor.

Una dintre cele mai importante priorități este și o politică externă cu adevărat echilibrată și invitarea la masa de negocieri a tuturor forțelor geopolitice care, într-un fel sau altul, influențează sau încearcă să influențeze situația din republică. Este evident deja că lupta geopolitică nu a dus și nu va duce la nimic bun. În acest context, consider necesară semnarea de către toate părțile a unui memorandum unic cu privire la interacțiunea pe teritoriul Republicii Moldova în astfel de domenii cum ar fi reintegrarea, dezvoltarea diferitelor sectoare ale economiei, combaterea contrabandei și a traficului de droguri etc. Și o bună platformă pentru aceasta ar putea deveni formatul „5+2”, deoarece, fără îndoială, unificarea țării este cea mai mare prioritate.

În general, cum credeți că va evolua situația politică în anul 2021?

Cu părere de rău, foarte complicat. Evident, confruntarea dintre forțele politice ale lui I. Dodon și M. Sandu, de care poporul Moldovei a obosit deja, doar se va intensifica din inerție, și fără îndoială, această confruntare va oferi un teren favorabil pentru o nouă concurență politică. În același timp, sunt sigur că următoarele alegeri parlamentare, oricând vor avea loc, vor fi o sentință a „judecății” poporului pronunțată multor forțe politice pentru daunele cauzate și pentru inacțiunea lor. Și această sentință va fi definitivă, fără drept de atac. În concluzie, reieșind din cele menționate, voi sublinia încă o dată că garanția prosperității republicii noastre constă în poziția activă a autorităților statului în identificarea unui compromis dintre forțele geopolitice din Moldova, pașii reali pentru consolidarea societății, progresul și realizările în beneficiul fiecărui cetățean și al țării în ansamblu!