Republica Moldova a urcat în clasamentul țărilor la capitolul combaterii corupției

La 28 ianuarie 2021, la Berlin, Transparency International a lansat Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2020 (IPC 2020).

Clasamentul IPC 2020 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 studii ale unor organizaţii notorii (inclusiv 9 – pentru Republica Moldova). IPC reflectă nivelul percepţiei corupţiei din sectorul public şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.

În 2020, Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC de 34 puncte, fiind pe locul 115 din 180 ţări (în IPC 2019, Moldova, cu un scor de 32 puncte, a fost pe locul 120 din 180 ţări). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt Filipinele (34), Egiptul (33), Panama (35), Macedonia de Nord (35), Bosnia (35). De remarcat că România a înregistrat un scor al IPC de 44 puncte, Estonia (74), Lituania (60), Letonia (57).

Din punct de vedere a combaterii corupţiei anul 2020 a fost pentru Republica Moldova unul foarte controversat. Pe de o parte, ţara a ieşit din „teascul” unui stat capturat. Pe de altă parte, noii guvernanţi au preluat unele scheme criminale, iar Parlamentul le-a oferit cetăţenilor „o surpriză de Crăciun”, scoţând de sub masă un pachet  de legi care contravin interesului public, cu intenţia de a împiedica activitatea ANI, prelua controlul asupra SIS şi încerca restabilirea facilităţilor magazinelor duty-free. Doar circa jumătate din acţiunile Planului de Acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Integritate şi Anticorupţie au fost realizate integral, însă  ceea ce nu este finalizat, nu aduce rezultate.

Din cele 18 recomandări din runda IV a evaluării GRECO ce ţin de prevenirea corupţiei în rândul deputaţilor, judecătorilor şi procurorilor, doar 4 au fost implementate integral. Şi mai proastă este situaţia la capitolul tragerii la răspundere a beneficiarilor finali ai fraudei bancare. În 2020 s-a făcut o încercare de a modifica însuşi noţiunea de beneficiari finali, compromiţând, a câta oară, întreg procesul de recuperare a banilor furaţi.

Cristina Pendea