PAS prezintă foaia de parcurs și calendarul pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a publicat foaia de parcurs și calendarul pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, informează OFICIAL.
„Există două scenarii pentru declanșarea alegerilor parlamentare. În SCENARIUL NR.1 (atunci când cel puțin 51 de deputați nu votează de două ori pentru învestirea unui nou guvern) alegerile pot avea loc la 25 aprilie 2021, 2 mai 2021, 9 mai 2021 sau la 16 mai 2021. În SCENARIUL NR.2 (atunci când nu există certitudinea că nu se găsesc 51 de deputați care să nu voteze un nou guvern) alegerile pot avea loc la 30 mai 2021, 6 iunie 2021, 13 iunie 2021 sau la 27 iunie 2021. În ambele scenarii, decizia cu privire la data concretă aparține Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu”, a menționat Sergiu Litvinenco.
Astfel, el a oferit detalii despre scenarii și pașii ce trebuie făcuți:
„SCENARIUL NR.1
Dacă într-adevăr se doresc alegeri parlamentare anticipate, prezint mai jos o foaie de parcurs și un calendar aproximativ cu privire la declanșarea acestora. Acestea sunt valabile exclusiv în situația în care toate fracțiunile/grupurile parlamentare sau cel puțin o parte din ele (dar care alcătuiesc cel puțin 51 de deputați) declară public și – cel mai important – ulterior își respectă angajamentul în vederea neacordării votului de încredere pentru candidații la funcția de Prim-ministru.
Acest scenariu include următorii pași.
Pasul 1. 25 decembrie 2020 – Guvernul Chicu sau Prim-ministrul Ion Chicu își dă demisia ori i se acordă vot de neîncredere (prin moțiune de cenzură).
Pasul 2. 26 decembrie 2020 – Președintele Republicii Moldova Maia Sandu cheamă fracțiunile parlamentare la consultări. Pe baza unui calendar determinat de Președintele țării, în aceeași zi au loc consultările respective.
Pasul 3. 27 decembrie 2020 – Președintele Republicii Moldova Maia Sandu desemnează un candidat la funcția de Prim-ministru și-l autorizează să întocmească programul de activitate şi lista Guvernului.
Pasul 4. 28 decembrie 2020 – candidatul la funcția de Prim-ministru cere Parlamentului votul de încredere asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului, înaintând un demers corespunzător legislativului.
Pasul 5. 28 decembrie 2020 – Președintele Parlamentului, recepționând demersul candidatului la funcția de Prim-ministru, convoacă Parlamentul în sesiune extraordinară sau specială pentru ziua 31 decembrie 2020.
Pasul 6. 31 decembrie 2020 – Parlamentul este convocat în ședință plenară. În cadrul acesteia, Parlamentul respinge votul de încredere asupra programului de activitate şi listei Guvernului (adică se întrunesc mai puțin decât 51 de voturi) sau ședința nu este deliberativă în lipsă de cvorum. Din această dată – 31 decembrie 2020 – încep să curgă cele 45 de zile prevăzute la art.85 alin.(2) din Constituție.
Pasul 7. 1 ianuarie 2021 – 14 februarie 2021 – se mai urmează o dată acțiunile descrise în pașii 2 – 6.
Pasul 8. 15 februarie 2021 (adică în a 46-a zi de la prima solicitare de învestitură) – Președintele Republicii Moldova solicită Curții Constituționale să constate, prin aviz, circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului.
Pasul 9. 16 februarie 2021 – Curtea Constituțională emite un aviz prin care constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului.
Pasul 10. 17 februarie 2021 – Președintele Republicii Moldova emite decretul cu privire la dizolvarea Parlamentului și stabilirea datei alegerilor anticipate.
Alegerile parlamentare anticipate se pot desfășura între data de 19 aprilie 2021 și 16 mai 2021. Dacă e să luăm în calcul că alegerile au loc duminică, atunci Președintele Republicii Moldova, în cadrul acestui scenariu, va trebui să aleagă să stabilească data alegerilor în una din următoarele zile: 25 aprilie 2021, 2 mai 2021, 9 mai 2021 sau 16 mai 2021.
SCENARIUL NR.2
Întrucât nu avem certitudinea că ”în ceasul al doisprezecelea” cel puțin 51 de deputați nu se vor răzgândi și – vorba unui personaj aflat la sfârșit de carieră politică – vor fi gata să voteze chiar și o ”taburetcă” în funcția de Prim-ministru, trebuie să luăm în calcul și acest scenariu.
În acest scenariu nu se va mai merge pe dizolvarea Parlamentului potrivit art.85 alin.(2) din Constituție, ci potrivit art.85 alin.(1) din Constituție așa cum acesta a fost interpretat de jurisprudența Curții Constituționale (conform Hotărârii nr.30/2013, ”termenul de 3 luni începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat necesitatea formării unui nou Guvern, curge indiferent de declanşarea procedurilor de formare a noului Guvern sau/și de efectuarea procedurilor prevăzute de alineatul (2) al articolului 85 din Constituţie, include perioadele de consultare a fracţiunilor parlamentare și de efectuare a altor proceduri legale şi constituie termenul limită pentru formarea noului Guvern”).
Altfel spus, în cadrul acestui scenariu, momentul dizolvării Parlamentului este prima zi de la expirarea celor 3 luni în care nu s-a reușit învestirea unui Guvern începând cu data apariţiei circumstanţelor ce au determinat necesitatea formării unui Guvern (adică demisia Guvernului sau a Prim-ministrului ori votarea moțiunii de cenzură), fără ca în acest răstimp să fie consumate procedurile menționate în actul Curții Constituționale citat mai sus.
Pașii necesari de a fi parcurși în cadrul acestui scenariu sunt următorii:
Pasul 1. 25 decembrie 2020 – Guvernul Chicu sau Prim-ministrul Ion Chicu își dă demisia ori i se acordă vot de neîncredere (prin moțiune de cenzură). Din această dată – 25 decembrie 2020 – încep să curgă cele 3 luni prevăzute la art.85 alin.(1) din Constituție.
Pasul 2. 26 decembrie 2020 – Președintele Republicii Moldova Maia Sandu cheamă fracțiunile parlamentare la consultări. Pe baza unui calendar determinat de Președintele țării, în aceeași zi au loc consultările respective.
Pasul 3. 26 decembrie 2020 – 25 martie 2021 – Nu se consumă procedurile prevăzute de Hotărârea nr.30/2013 cum, de exemplu: Președintele Republicii Moldova nu desemnează un candidat la funcția de Prim-ministru; candidatul la funcția de Prim-ministru nu prezintă Parlamentului demersul cu privire la programul și lista Guvernului; Președintele Parlamentului nu convoacă sesiunea extraordinară sau specială, ori, odată convocată, nu este cvorum la ședința Parlamentului respectivă; candidatul la funcția de Prim-ministru nu se prezintă în plenul Parlamentului pentru a solicita vot de încredere pentru programul de activitate și lista Guvernului; sau oricare alte circumstanțe și situații.
Pasul 4. 26 martie 2021 (în prima zi de la expirarea celor 3 luni de la demisia Guvernului sau a Prim-ministrului ori acordarea votului de neîncredere) – Președintele Republicii Moldova cheamă fracțiunile parlamentare la consultări. Pe baza unui calendar determinat de Președintele țării, în aceeași zi au loc consultările respective.
Pasul 5. 26 martie 2021 (în prima zi de la expirarea celor 3 luni de la demisia Guvernului sau a Prim-ministrului) – Președintele Republicii Moldova solicită Curții Constituționale să constate, prin aviz, circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului.
Pasul 6. 27 martie 2021 – Curtea Constituțională emite un aviz prin care constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului.
Pasul 7. 28 martie 2021 – Președintele Republicii Moldova emite decretul cu privire la dizolvarea Parlamentului și stabilirea datei alegerilor anticipate.
Alegerile parlamentare anticipate se pot desfășura între data de 28 mai 2021 și 27 iunie 2021. Dacă e să luăm în calcul că alegerile au loc duminică, atunci Președintele Republicii Moldova, în cadrul acestui scenariu, va trebui să aleagă să stabilească data alegerilor în una din următoarele zile: 30 mai 2021, 6 iunie 2021, 13 iunie 2021 sau 27 iunie 2021”.
„Chiar dacă nu am fost exhaustiv – este nevoie de făcut trimiteri la o serie întreagă de articole din Constituție, legislație și jurisprudență a Curții Constituționale –, sper că am fost explicit. Acest calendar arată că ”negocierile informale” în care ne tot bagă unii sunt povești de adormit copiii. Dacă se dorește să mergem în anticipate, parlamentarii din alte fracțiuni pot achiesa la SCENARIUL nr.1 pe care, împreună, să-l ducem la îndeplinire. Dacă nu doresc, apoi să spună asta tranșant și atunci noi va trebui să mergem pe SCENARIUL nr.2. Altă cale nu există. Iar alegerile anticipate trebuie și vor avea loc, or asta dorește poporul Republicii Moldova care, conform Legii Supreme, este unicul deținător al suveranității naționale”, a subliniat deputatul.
Cristina Gurez