(INTERVIU) Simion Grișciuc: „Fabrica de Sticlă este o verigă importantă în lanțul industriei prelucrătoare a economiei Moldovei”

În cadrul unui interviu pentru CURENTUL, directorul Fabricii De Sticlă din Capitală, Simion Grișciuc, a vorbit despre activitatea fabricii de la începutul anului, ce poziție ocupă pe piață fabrica, care sunt provocările, dar și obiectivele stabilite pentru 2020.

CURENTUL: Dle Director, cum a început anul 2020 pentru Fabrica de Sticlă din Chişinău?

Simion Grișciuc: „Dacă pui o temelie bună, poți construi în siguranță și un palat!” Exact așa și în cazul nostru. În 2019 am reușit să ne fortificăm și să ne extindem poziția pe piața regională a ambalajelor de sticlă prin identificarea și accesarea a noi piețe de desfacere, astfel lărgindu-ne portofoliul de clienți în țări precum Marea Britanie, Italia, Turcia, Bosnia, Serbia, Grecia.

În 2020, despre primul trimestru pot afirma că a fost bun, ținând cont de perioada similară a anilor precedenți, am înregistrat vânzări și încasări cum n-a mai fost în ultimii 9 ani și sper să menținem trendul în continuare.

C: Cum calificaţi poziţia deţinută la moment pe piaţă de Fabrica de Sticlă din Chişinău?

S.G.: Poziția actuală a Fabricii de Sticlă este un pic cam dificilă. Și aici ne lovim de două mari probleme: concurența și povara îmbătrânirii utilajului.

La capitolul concurenței avem doi factori importanți: concurența locală și cea externă. Avem un concurent local, care recent a dat în expolatare un cuptor de fierbere a sticlei fiind al doilea la ei și, respectiv, două mașini de fasonare a sticlei montate și a treia o montează în scurt timp. Astfel, vor ajunge la o cantitate de producere de cel puțin de 4 ori mai mare ca a noastră și aici, vă dați bine seama, cantitățile mari micșorează sinecostul și sigur vor avea preșuri sub ale noastre.

Al doilea fel de concurență este cea externă și aici ne-o iau înainte fabricile din Ucraina și Rusia, care au un cost mai mic la resursele energetice, astfel au cost mai mic la produsul finit, în așa fel ne împovărează viața marketingului.

O a doua problemă care am vorbit mai sus este îmbătrânirea morală și fizică a utilajului și cu care pierdem teren în fața concurenților noștri, având costuri mai mari la întreținere, având viteza mai mică, pierderi mai mari la produse și uneori calitate mai inferioară.

C: Ce obiective aveţi stabilite pentru 2020?

S.G.: Pentru 2020 ne propunem menținerea numărului mediu scriptic de angajați, care astăzi este de 401. De asemenea, atragerea a cât mai mulți tineri specialiști, din simplu motiv că avem o vârstă medie înaintată a specialiștilor calificați.

Instruirea și creșterea capacităților profesionale a cât mai mult angajați este o altă prioritate. Pe lângă acestea ne mai propunem:

Deblocarea și demararea investițiilor în modernizarea întreprinderii;

Identificarea a noi furnizori mai ieftini și cumparătorilor mai scumpi;

Creșterea veniturilor din vânzări și micșorarea costurilor;

Dezvoltarea pe interior a activităților socio-culturale pentru a spori speranța și încrederea în viitorul întreprinderii.

C: Ce planuri aveţi pentru anul curent la capitolul exporturi?

S.G.: Ca de obicei: să menținem clienții actuali și să identificăm noi clienți mai scumpi. Unica soluție ca să sporim veniturile din vânzări este să găsim clienți la care să le vindem marfa mai scump, deoarece capacitatea noastră de producere este de 4 200 – 4 500 de tone de produs finit lunar și noi lucrăm la capacitate aproape maximă.

C: Aveţi planificate careva investiţii în acest an? Dacă da, aţi putea deschide parantezele?

S. G.: Da sigur, avem un plan de investiții și dezvoltare pe termen scurt și mediu a Fabricii de Sticlă. Mai mult ca atât, a fost chiar și aprobat, conform Legii de către Consiliul de Administrație. Dar în momentul demisionării unui Director General a APP și accederii altuia, unii din membrii Consiliului, cel puțin din motive necunoscute mie, au renunțat la votul dat în favoarea investiției în construcția unui nou cuptor, modernizării utilajului și achiziționării unor utilaje noi. În consecință, acest lucru din nou este suspendat.

C: În general, ce prevede strategia investiţională pe termen scurt şi mediu a Fabricii de Sticlă?

S. G.: Cum am menționat și mai sus, avem plan de dezvoltare și activitate până în anul 2026, cu investiții de circa 10 milioane euro, din care, în jur de 3 milioane din lichiditățile proprii care le deținem la moment și restul vom accesa o linie de creditatre.

C: Ce abordare veţi avea în 2020 în raport cu recrutarea forţei de muncă?

S.G.: După bani, identificarea forței de muncă calificată este tendința noastră permanentă. Așa cum cred că este pentru mai mulți agenți economici, brațele de muncă au devenit un lux, mai ales cele specializate.

Noi am prevăzut un buget de cheltuieli care va fi folosit pentru identificarea tinerilor cu potențial și instruirea pentru unele profesii specifice atât aici în țară, cât și peste hotare.

Deocamdată nu ne reușește prea bine. Ori tinerii vor mult și tot odată, ori tinerii de astăzi nu mai vor să muncească.

C: Agenţia Proprietăţii Publice, în gestiunea căreia se află Fabrica de Sticlă din Chişinău, are o nouă conducere. Cum aţi caracteriza colaborarea cu aceasta?

S. G.: Da, de curând a fost investit în funcție un nou Director a APP. Am avut câteva interacțiuni cu dumnealui și țin să recunosc că mi-a trezit impresii pozitive și speranțe că ar putea să relanseze și să readucă întreprinderile statului pe fagaș normal.

Mi-a părut un om activ, care nu le cunoaște pe toate, dar e dispus să se aprofundeze în studierea și soluționarea problemelor. Sigur, pot judeca în mare parte despre abordarea sa vis-à-vis de problemele pe care i le-am relatat, a Fabricii de Sticlă.

Pe lângă faptul că am fost la D-lui la o primă audiență cu actele contabile și măsurile pe care trebuie să le întreprindem în dezvoltarea întreprinderii noastre, unde m-a ascultat cu atenție și și-a făcut o mulțime de notițe, recent ne-am bucurat și de o vizită de lucru a domnului Țepordei, în cadrul căreia a dorit să se familiarizeze mai îndeaproape cu procesul tehnologic, să studieze geografia vânzărilor și bineînțeles a dorit să se documenteze despre unde, cât și în ce urmează să facem investițiile.

Faptul că este un manager bun ne-am dat seama atunci când a vizitat Fabrica. A ales un moment potrivit să întreprindă vizita anume în ziua în care am desfașurat și o manifestare solemnă, în care am felicitat distinsele noastre doamne cu sărbătorirea zilei de 8 martie. Dumnealui a venit cu urări de sănătate și cuvinte calde la adresa colectivului nostru de femei. A întrunit utilul cu plăcutul.

C: Cum vedeţi rolul social şi economic al Fabricii de Sticlă din Chişinău şi ce veţi face pentru consolidarea acestuia în 2020?

S. G.: Consider că Fabrica de Sticlă, ca și alte întreprinderi ale statului, este o verigă importantă în lanțul industriei prelucrătoare a economiei Moldovei. Da, cu siguranță se vor găsi analiști economici, mai ales externi, care vor afirma în continuare că proprietatea statului nu e gestionată corect, că industria trebuie să se afle în mâini private și că statul, Guvernul, trebuie să se ocupe de politici și nu de administrare. Dar insist să afirm că industria este „cenușăreasa” țarii și sunt exemple concludente de țări care gestionează industria și înregistrează succese de invidiat.

Bineînțeles, avem și exemple de administrare defectuoasă a unor înteprinderi, însă nu e cazul să punem toate ouăle într-un coș. La o simplă analiză putem constata cum unii directori de întreprinderi proprietate a statului aflându-se în condiții deloc echitabile se luptă cu bussines-ul privat, trecând peste toate greutățile și manifestă superioritate.

Dacă e să revenim la fabrica noastră, cred că suntem de ajutor economiei, atunci când înregistrăm o cifră de afaceri de 306 milioane lei, atunci când aproape 90% din toți acești bani vin din export, atunci când impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător constituie aproape 8 mln. lei și impozitele și taxele totale la stat sunt de aproape 20 mln., atunci când asigurăm cu un salariu mediu de aproape 11 000 lei circa 400 familii, atunci când transmitem la cei din jur un mesaj de perspectivă și încredere în ziua de mâine.

În final, pot conchide că ne dorim un viitor glorios, însă pentru aceasta sunt necesare multe lucruri, cel puțin deocamdată neaccesibile. Neținând cont de acestea, motto-ul nostru rămâne neschimbat, „Mergem înainte și mai bine, chiar dacă cu pași mărunți – important e să mergem să nu ne oprim!”.

C: Vă mulțumim!

Cristina Pendea