A pierdut 10,4%! Republica Moldova se clasează pe locul 107 din 189 de țări și teritorii, conform indicelui dezvoltării umane

Republica Moldova a pierdut 10,4% din dezvoltarea sa umană din cauza inegalităților și în prezent se clasează pe locul 107 din 189 de țări și teritorii conform indicelui dezvoltării umane (IDU). IDU măsoară progresul național în sănătate, educație și venituri. Majoritatea inegalităților în Moldova derivă din inegalitățile în venituri (14%), inegalitățile în speranța de viață la naștere (9,6%) și inegalitatea în educație (7,3%).

Potrivit unui comunicat de presă, abordarea inegalităților necesită un mix de noi măsuri de politici incluzive, noi parteneriate și mai presus de toate, o înțelegere a ceea de ce au nevoie de fapt oamenii pentru a putea trăi o viață lungă, sănătoasă și productivă. Guvernele, împreună cu alți actori interesați, la toate nivelele, trebuie să descifreze complexitatea inegalităților, inclusiv privind „dincolo de venituri și de valorile medii”, să identifice și să testeze soluții inovative pentru a curma inegalitățile.

Acestea sunt concluziile evenimentului de lansare națională a Raportului global de dezvoltare umană, organizat pe 20 februarie 2020, de Ziua Mondială a Justiției Sociale. La eveniment au participat 200 de persoane, inclusiv reprezentanți ai Guvernului, partenerilor de dezvoltare și societății civile.

„Neapărat vom ține cont de recomandările menite să reducă inegalitățile existente, precum și riscurile altor inegalități, prezentate în Raportul Global de Dezvoltare Umană. Împărtășim viziunea noastră cu partenerii de dezvoltare pentru că, având suportul lor, vom reuși mai rapid să realizăm reducerea inegalității între Republica Moldova și statele dezvoltate. Cu asistența lor, vom reuși mai curând să convingem tinerii noștri să aleagă Moldova”, a spus Ion Chicu, Prim-ministrul Republicii Moldova.

„Inegalitatea nu înseamnă doar cât câștigă cineva în comparație cu vecinul. Înseamnă distribuția inegală a veniturilor și puterii, a normelor și politicilor sociale și politice înrădăcinate care, în mod inerent, nu reușesc să abordeze provocările emergente. Din ce în ce mai mult, aceste probleme trezesc nemulțumiri și proteste în întreaga lume, ceea ce va marca viitorul, dacă nu se schimbă ceva”, a menționat Agi Veres, Directoarea adjunctă pentru Europa și CSI a PNUD.

Inegalitățile în materie de non-venituri și alte forme de inegalități ar putea submina realizările în dezvoltarea durabilă a țării, conform Raportului global de dezvoltare umană al PNUD. În particular, în contextul dezvoltării urbane și a populației urbane în creștere, riscurile de sărăcie alimentară și energetică sunt foarte înalte. În prezent, PNUD încearcă să utilizeze datele disponibile pentru a înțelege aceste provocări și pentru a identifica domeniile de intervențiile pentru viitor.

Nu există o opțiune de politică miraculoasă pentru soluționarea tuturor inegalităților existente în Moldova. Totuși, factorii de decizie au la dispoziție un set de opțiuni de politici pe care le pot pune în practică pentru a aborda inegalitățile. Tendințele demografice îngrijorătoare, migrația, exodul de creiere și îmbătrânirea populației, competitivitatea economică, șomajul și neconcordanța competențelor, inovația și transferul tehnologic sunt printre cele mai persistente provocări care urmează a fi abordate.

Lucrarea analitică recentă a PNUD Moldova „Inegalități urbane și rurale în Moldova” conține câteva recomandări de politici pentru soluționarea formelor existente și potențiale de inegalități, în special:

• încorporarea obiectivului de reducere a inegalităților în cadrul de politici existent în domeniile: protecția socială, incluziunea, non-discriminarea, dezvoltarea afacerilor, sănătatea, educația, mobilitatea etc.; O atenție specială trebuie acordată inegalităților care se intersectează și factorilor care produc inegalități (adică, statul de drept, disparități teritoriale, bariere în cale mobilității). Aceasta poate fi realizat doar prin politici integrate, care surprind și abordează cauzele inegalității într-un mod comprehensiv și totodată pragmatic.
• susținerea elaborării și implementării politicilor de incluziune socială și creștere economică incluzivă (inclusiv creșterea economică locală), fără a majora taxele și impozitele pe venit, dacă vrem să operăm în cadrul spațiului fiscal existent; susținerea politicilor pentru a reduce sau minimiza disparitățile și inegalitățile teritoriale;
• primăriile municipiilor-cheie vor elabora și consulta strategii de dezvoltare locală pentru a localiza Agenda 2030, asigurându-se că aceste strategii vor aborda inegalitățile existente și potențiale în contextul urban;
• anticiparea și dezvoltarea scenariilor de combatere a formelor emergente de inegalități, în special în contextele urbane, afectate de sărăcia alimentară și energetică;
• asigurarea principiului de egalitate și echitate pentru toți în strategiile și programele care se referă la promovarea învățării pe parcursul vieții și accesul la educație, fără discriminare;
• elaborarea politicilor de încurajare a accesului sporit la programe de învățământ profesional și recalificare și validarea studiilor anterioare, în special pentru grupurile social vulnerabile;
• elaborarea politicilor țintite pentru incluziunea NEET (persoane care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare) în programe  educaționale sau pe piața muncii.

PNUD Moldova va desfășura în 2020 o serie de dezbateri naționale pe marginea provocărilor și soluțiilor de depășire a inegalităților din Republica Moldova.

Doina Secrieru