(INTERVIU) Gheorghe Brînzilă: Fabrica de Sticlă din Chișinău are planuri de viitor mari…

Interviu al portalului www.curentul.md cu Gheorghe Brînzilă, director de producție în cadrul Fabricii de Sticlă din Chișinău

C: Fabrica de Sticlă din Chișinău are aproape 50 de ani de activitate. Cum a evoluat întreprinderea de-a lungul anilor?

G.B: Fabrica de Sticlă din Chișinău a fost înființată la 28 iunie în anul 1970, ca urmare a unul ordin al Ministerului Industriei Materialelor de Construcție. După înființare, mai întâi a fost dată în exploatare secția nr.1, apoi secția nr.2 și 3.

La început Fabrica de Sticlă a fost proiectată pentru a produce ambalaj pentru industria alimentară, cum ar fi fabricile de conserve, fabricile de vinuri. Pe parcursul dezvoltării sale, în timpul Uniunii Sovietice, Fabrica a exportat produse în toate republicile din Uniunea Sovietică. O parte din acestea au fost exportate chiar și în Africa, Asia, țările fostului lagăr socialist.

Din start la Fabrică au activat trei secții, apoi a fost pusă în funcție încă o secție, care producea articole de uz casnic, cum ar fi diferite vaze, pahare. După destrămarea fostei Uniuni Sovietice, Fabrica de Sticlă a trecut prin vremuri dificile. La moment, activează numai o secție de producere, trei secții au fost închise încă în anii 2007-2009. Din 2009 activează numai secţia nr. 2. Aceasta a fost modernizată, productivitatea s-a mărit, se folosesc alte tipuri de forme, se folosesc noi tehnologii de răcire a formelor, care dau posibilitatea de a spori productivitatea întreprinderii.

C: Actualmente Fabrica este cel mai mare producător de sticlă din republică. Oferiţi-ne ceva cifre în acest sens.

G.B.: După cum este planificat, cantitatea se măsoară în tone. Ca tonaj, la moment se planifică 4100 tone de sticlă, fiind evaluate la circa 25-27 milioane de lei lunar. De obicei, producem 4300-4400 tone de sticlă pe lună. Articolele din sticlă variază de la borcane de 314 ml în volum până la 5 litri, sticlele – de la 250 ml până la 1 litru.

C: Câte denumiri de produse aveți la momentul de față? Care sunt cele mai solicitate?

G.B.: Denumiri pentru borcane avem 60-70, iar pentru sticle mai multe, deoarece acestea variază în funcţie de model și volum. De exemplu, în 2018 am produs butelii în cantitate de 37 660 000 de bucăţi, borcane 133 670 000 bucăți, iar dacă luăm în calcul că acestea variază ca volum, am produs în jur de 173 milioane de borcane. În tonaj e cam în jur de 49 mii tone de sticlă. Cele mai solicitate produse la moment sunt borcanele cu volumul de 314 ml, 370 ml, 580 ml și mai mult de 720 ml, dar și sticlele cu volumul de 250 ml, 0,5 litri și 750 ml.

C: Produsele Fabricii sunt exportate în alte țări? Unde anume?

G.B.: Da, produsele noastre se exportă. Mai întâi de toate, ne străduim să aprovizionăm cumpărătorii autohtoni, dar sticlele noastre sunt exportate în Armenia, Azerbaidjan, România, Macedonia, Italia, iar borcanele – în România, Ungaria, Macedonia, Bulgaria, Italia, Grecia.

C: Cum decurge o zi de muncă în cadrul Fabricii de Sticlă?

G.B.: Ziua de muncă la fabrică începe dimineaţa, la ora 7:30. Începem ziua cu analiza cantităţii ce s-a produs în ziua precedentă și luăm măsurile necesare pentru eliminarea rebuturilor, dacă s-au produs în timpul procesului de producere, pentru a ne menţine la nivelul corespunzător de productivitate, apoi urmează transferurile de la o producţie la alta pentru diferite articole, care se produc conform necesităţilor consumatorilor. Aceştia solicită volume de producţie nu prea mari şi suntem nevoiţi să facem mai multe transferuri în timpul zilei pentru a aproviziona fabricile autohtone cu articole din sticlă.

C: Dvs. personal după ce criterii vă conduceți în administrarea secției de producere?

G.B.: Primul criteriu este să creăm condiţii de muncă la cel mai înalt nivel pentru angajaţii noştri, să beneficieze de salariu la timp. Din luna aprilie, la Fabrică se oferă hrana gratuită pentru schimbul I, care lucrează în tura de zi. Urmează să organizăm masa gratuită și pentru schimbul de noapte. Avem grijă ca, condiţiile de muncă ale angajaţilor să fie cât mai bune, să-i echipăm cu haine și încălţăminte specială, cu mănuşi de protecție.

C: În calitate de director de producţie, cum caracterizaţi condiţiile de muncă în cadrul Fabricii?

G.B.: Destul de bune. Pe parcursul zilei de muncă se face ventilarea aerului, deoarece, în procesul de producere, ventilarea aerului este o necesitate primordială. Angajaţii dispun de camere speciale unde îşi pot schimba hainele și face duş după încheierea zilei de muncă.

C: De ce investiţii are nevoie fabrica pentru a corespunde ultimelor tendinţe?

G.B.: Avem nevoie de investiţii, în special pentru modernizarea maşinilor de fasonat produsele din sticlă, pentru modernizarea aparatelor de control, de control a calităţii, deoarece, având productivitate înaltă a liniilor de producere, angajaţilor le este greu să depisteze toate rebuturile care apar în procesul de producere. Pentru aceasta ar fi bine să folosim aparate de control a calităţii de precizie înaltă, astfel vom putea ambala produse de cea mai înaltă calitate.

C: Mulţi angajatori duc lipsă de cadre. Care este situaţia la acest capitol în cadrul Fabricii de Sticlă din Chişinău?

G.B.: Şi la noi se resimte o oarecare lipsă de cadre, cum ar fi, spre exemplu, operatorii la maşina de fasonat sticlă, controlorii calitate, dar încercăm să ne descurcăm, fiindcă avem angajaţi mai în vârstă, care au acumulat în toţi aceşti experienţa necesară și cu ajutorul lor instruim persoanele noi venite la Fabrică.

C: Ce planuri de viitor are Fabrica de Sticlă din Chişinău?

G.B.: Cu siguranță, avem planuri de viitor mari, având în vedre că, începând cu anul 2021, se preconizează ca în Europa să se interzică strict ambalarea produselor în tetrapak. Deci, urmează ca produsele să fie ambalate în sticlă. Sperăm că pe parcurs vom mări productivitatea Fabricii, vom moderniza maşinile de ambalare, vom obţine un profit mai bun pentru a oferi angajaţilor noştri salarii mai mari şi condiţii de muncă la nivel, pentru ca ei să aibă un loc de muncă acasă, să fie alături de familiile lor.

C: Vă mulţumim!

Mihaela Grosu

Foto: Andrei Boguș