Economia naţională prin prisma integrării europene: efecte pozitive, provocări şi riscuri

Despre integrarea europeană a Republicii Moldova se vorbeşte mult, dar despre schimbările prin care va trece economia naţională urmare a acestui proces – mai deloc. De aceea, am decis să deschid mai multe paranteze importante la această temă în prezentul material.

Mai întâi – despre efecte pozitive. Aici se cere de menţionat că, după aderarea RM la UE, companiile autohtone vor avea acces la piaţa comunitară unică sau, cu alte cuvinte, îşi vor vinde liber producţia în 27 de ţări fără taxe vamale.

În al doilea rând, integrarea europeană presupune acces la fonduri europene masive. În special, cresc investiţiile în infrastructură, şcoli, spitale, agricultură etc. Iar efectele benefice le resimt din plin companiile autohtone, în special companiile de construcţii, de proiectare, cele ce activează în agricultură etc.

În al treilea rând, aderarea la UE impulsionează investiţiile străine. Regulile clare şi predictibilitatea atrag companii mari din Occident. Ele găsesc aici condiţii cu care sunt deprinşi deja şi ştiu bine că investiţia le va fi protejată, li se vor crea posibilităţi pentru a-şi recupera banii şi obţine profit.

Practica altor ţări, care au aderat anterior la UE, arată că, după aderare, creşte semnificativ productivitatea, în special ca urmare a unui acces mai larg la noi tehnologii, care joacă un rol important în procesul de modernizare a întreprinderilor.

Sunt şi alte posibile efecte economice pozitive, dar cele menţionate sunt de bază. Cât despre provocări şi riscuri, acestea ţin întâi de toate de competiţia dură căreia trebuie să îi facă faţă agenţii economici din ţara ce a aderat. Firmele locale deseori au dificultăţi în a concura direct cu giganţii europeni. Un alt posibil efect negativ este creşterea preţurilor, căci alinierea la taxele şi accizele UE poate scumpi unele produse şi servicii. Încă un efect negativ poate fi migraţia forţei de muncă, căci libertatea de mişcare poate accentua criza de personal calificat acasă. Pentru Moldova acesta este un moment extrem de sensibil, căci deja la această etapă deficitul de forţă de muncă este de circa 300 000. Dacă raportăm această cifră la cea a populaţiei ocupate (circa 860 000), vedem că chiar avem de a face cu o problemă serioasă. Probleme pot apărea şi în ceea ce ţine de conformarea producătorilor locali la normele UE – micii producători vor trebui să investească mult pentru a respecta normele de calitate ale UE şi nu toţi vor putea face faţă acestor investiţii suplimentare.

Relevanţi în contextul temei acestui material sunt şi doi indicatori economici de bază asupra cărora insistă UE: deficitul bugetar trebuie să fie de maximum 3% din PIB (deficitul bugetar actual al Republicii Moldova este de 5,95% din PIB); datoria publică nu trebuie să depăşească 60% din PIB (la moment datoria publică a Republicii Moldova este sub 40% din PIB). Dacă un stat membru depăşeşte pragul de 3% din PIB sau dacă datoria publică trece de 60% fără o tendinţă clară de scădere, Consiliul European declanşează Procedura de Deficit Excesiv (PDE). Această procedură obligă statul respectiv să urmeze o traiectorie strictă de ajustare fiscală, negociată cu Comisia Europeană, pentru a readuce finanţele publice în limitele permise. Nerespectarea măsurilor recomandate în cadrul PDE poate atrage sancţiuni financiare serioase.

Şi, desigur, trebuie luate în calcul contribuţiile la bugetul UE pe care le va achita Republica Moldova după ce va deveni membru al acestei organizaţii. Acestea sunt stabilite în principal în funcţie de puterea economică a fiecărei ţări, calculată prin venitul naţional brut (VNB). Apropo, din acest punct de vedere statele membre ale UE se împart în două categorii: contribuabili neţi şi beneficiari neţi. Ţările din prima categorie contribuie la bugetul comunitar cu mai mult decât primesc înapoi (din ea fac parte nouă state), iar cele din a doua categorie primesc de la bugetul comunitar mai mult decât sumele cu care contribuie (18 state).

Am considerat necesar să mă refer la aceste momente importante ca să fie mult mai clar ce va însemna aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru economia ţării noastre.

Mircea Baciu, antreprenor din Republica Moldova