Igor Munteanu: Situația economică devine mai proastă pentru moldoveni în 2026

Expertul Igor Munteanu a constatat că „prețurile accelerează. Bugetele familiilor cedează. Situația economică devine mai proastă pentru moldoveni în 2026. Prețurile cresc mai repede în RM decât în regiune, iar familiile care au dificultăți în achitarea cheltuielilor de bază sunt mai numeroase. Doar în 2 luni, prețurile au crescut cumulativ cu 4,35%. Inflația a urcat de la 6,96% în august la 8,60% în septembrie, ajungând la 10,77% în octombrie. Rata este abruptă față de alte economii. Scumpirile lunare au crescut cu 1,66% la noi, față de 0,8% România, 0,7% Polonia și 0,6% zona euro. Strict pe cifre, Eurostatul orientează un indice armonizat, însemnând că în RM șocurile sunt mai dure”.

Potrivit spuselor sale, „energia este motivul central pentru scumpiri, dar lanțul de cauzalitate nu se rezumă la gospodării. Efectul social al scumpirilor este mai puternic decât de obicei pentru că, 1) reducerea anterioară a ratei de inflație nu a însemnat revenirea prețurilor la produsele de primă necesitate la vechiul nivel, iar familiile cu venituri modeste așa și nu au recuperat pierderile de putere de cumpărare, încât noul val mărește un deficit deja existent în buget; și 2) șocul inflaționist lovește direct necesitățile de 1 nivel, chiar înaintea iernii. În octombrie, deciziile ANRE deja au scumpit gazele cu 28,8%, iar încălzirea cu 61,2%; hrana, locuința și utilitățile absorbeau 57,2% din cheltuielile gospodăriilor, respectiv 65,5% la sate. Familiile cu venituri modeste deja au foarte puține cheltuieli la care pot renunța, ceea ce înseamnă că practic, reducerea banilor disponibili, ca urmare a prețurilor mai mari și inflației, însemna frig, alimentație mai slabă sau datorii/îndatorări pe care mulți nu și mai pot permite”.

„În 2025, alimentele însemnau 23% din consum în România, 20,1% în Bulgaria și 18% în Polonia, și 35,5% în RM. Dacă alimentele se scumpesc cu 10%, păstrarea acelorași cantități cere cu 4,1% din bugetul inițial unei familii. Pentru familii fără rezerve, ajustarea poate însemna hrană mai puțină, medicamente amânate, încălzire redusă sau datorii. În 2025, 31,1% din populația se găsea în categoria sărăciei absolute, la sate ajungând la 40%. Asta descrie o stare de vulnerabilitate cronică înainte șocului inflaționist din octombrie. Desigur, unii vor spune că nimeni, niciun magician, nu ar putea reduce energia, eliminând expunerea curentă. În 2022, RM importa 81% din energia consumată, în ultimii ani, sistemul energetic a diversificat furnizorii, dar nu a schimbat dependența.

Este nevoie de completarea energiei de import cu producție locală și eficiență energetică, dar și, mai mult, de creșterea producției locale și stimularea inițiativei antreprenoriale. RM poate oferi compensații celor săraci, tot așa cum alte state ale UE amortizează șocurile către populație prin a) plafonări la costul energiei, b) indexarea veniturilor, c) cecul energetic (francez), d) contracte energetice cu preț fix și alte credite direct în factură, etc. Problema este că scumpirile de azi ajung imediat în viața oamenilor, în timp ce reformele și promisiunile politicienilor răsună facultativ”, a mai spus el.

Igor Munteanu a declarat că o familie, al cărei venit nu crește odată cu prețurile, plătește diferența din hrană, medicamente și încălzire. Pentru cei săraci, această diferență înseamnă lipsuri mai adânci, resentimente mai concrete, frustrări mai direct expuse. Iar o întreprindere (IMM) prinsă între facturi mai mari și finanțare scumpă are mai puțini bani pentru investiții, salarii și angajări. Așa se blochează dezvoltarea: costurile cresc înainte ca economia să poată produce mai mult. Nemaivorbind de cozile lungi de probleme nerezolvate în sectorul privat cu sectoare întregi, care depind de voia unui singur „boier”, care guvernează lanțuri întregi de bănci, infrastructuri și instanțe. Cunosc companii care-și limitează activitățile pt că agențiile de reglementare s-au transformat în dulăii de pază ai unor interese (vested). Zeci de milioane de euro stau blocate pentru că boierii nu-și pot împărți azi sferele de influență, iar focul arde.

„La învestire, prim-ministrul Tofan a promis rapiditate și disciplină în execuție, eliminarea birocrației și risipei. După 100 de zile, nu mai pot există niciun fel de scutiri de răspunderea pe care și-a asumat-o. De ce am fi generoși cu un guvern care nu-și îndeplinește promisiunile, forțându-l pe cetățean să-și reducă consumul? Cu cât se amână reducerea birocrației, investițiile energetice și deblocarea proiectelor, cu atât oamenii și firmele rămân mai mult timp expuși acelorași vulnerabilități. Răbdarea populației nu poate ține loc de politică economică, iar reformele care rămân în discuții nu plătesc salarii și nu creează locuri de muncă”, a subliniat el.

Expertul a propus și 5 priorități pentru un guvern competent:

„1. Să reducă riscul investițiilor productive. Garanții parțiale pentru creditele destinate achiziționării de utilaje destinate procesării, eficienței energetice și exportului. Sprijinul – de condiționat de investițiile proprii și rezultate verificabile. Shared risks.

2. Să lase mai multe resurse pentru creșterea firmelor, nu să crească taxele. Facilități pentru profitul reinvestit și amortizarea de echipamente, cu reguli fiscale previzibile și rambursarea TVA. O întreprindere trebuie să știe ce bani are disponibili și în cât timp îi recuperează.

3. Să transforme economia de energie într-o investiție accesibilă. Cofinanțare la izolarea spațiilor de producție, echipamente eficiente și producție proprie de energie, reducerea costurilor pe unitatea produsă și expunerea la următoarea scumpire.

4. Să elimine interdicțiile absurde și discreționarismul Agenției de Mediu care face intrarea pe piață și extinderea producției foarte complicată. Agențiile care blochează intrarea în piață trebuie eliminate, atribuția lor de a emite autorizații trebuie însoțite de proceduri cu termene clare, controale bazate pe risc, racordări previzibile și achiziții publice accesibile IMM-urilor. Sprijin de stat la certificare, laboratoare și identificarea piețe. Creditul ajută doar dacă firma poate produce și vinde.

5. Să lege formarea profesională de angajări reale. Întreg sistemul public de educație trebuie să includă ucenicie (practica de producție) și instruire realizate împreună cu întreprinderile economiei reale, cu sprijin temporar pentru șomeri, urmărind păstrarea locului de muncă după încheierea finanțării”.