Elevi și specialiști din 27 de instituții de învățământ au participat la cinci ateliere pentru a preveni bullyingul, discriminarea și excluderea

Elevii și cadrele didactice învață să aplice metodele participative pentru a preveni bullyingul, discriminarea și excluderea.

În timpul unei ore de educație fizică, Patricia a observat cum un coleg nou era ironizat pentru câteva cuvinte pronunțate greșit în limba română. Băiatul venise de peste hotare, vorbea foarte bine engleza și învăța româna, încercând să se adapteze noii clase și comunității școlare. Pentru unii colegi, însă, eforturile sale deveniseră un prilej de ironii.

„I-am spus colegului care îl ironiza că nici lui nu i-ar plăcea să fie tratat astfel dacă s-ar afla în aceeași situație”, povestește Patricia, elevă la Liceul Teoretic Molești. În loc să rămână martoră la ceea ce se întâmpla, a ales să intervină și să își susțină colegul.

În școala Patriciei fusese prezentat anterior un spectacol de teatru forum. Pe scenă au fost aduse situații de bullying, discriminare și excludere, iar elevii au fost invitați să le analizeze și să propună soluții. Astfel de discuții îi ajută pe copii să recunoască mai ușor comportamentele nedrepte și să înțeleagă că și martorii pot contribui la schimbarea unei situații.

În luna iulie, Patricia a făcut următorul pas și a participat la formarea de formatori organizată la Gimnaziul „Grigore Vieru” din Ialoveni. Alături de elevi din alte instituții, bibliotecari și cadre didactice, ea a aprofundat temele abordate în cadrul spectacolului și a exersat metode pe care le va putea aplica ulterior în activități cu propriii colegi.

„La școală venim nu doar pentru a învăța, ci și pentru a ne face prieteni și pentru a ne simți acceptați”, spune Patricia. „În cadrul formării am învățat că, atunci când observ un elev care este supus bullyingului sau exclus dintr-un grup, este important să intervin și să îl susțin. M-am simțit liberă și bucuroasă că am putut să îmi spun părerea fără teama de a fi judecată”.

Și pentru Alexandru, elev în clasa a VII-a la Liceul Teoretic „Ion Pelivan” și membru al Consiliului Elevilor, subiectele discutate în cadrul formării au o dimensiune personală.

„Când eram mai mic, și eu am fost ținta bullyingului. Unii copii mai mari decât mine mă agresau. De aceea, în timpul activității m-am regăsit în unele situații despre care au vorbit formatorii sau participanții din alte școli”, povestește el.

Alexandru își propune să vorbească cu semenii săi despre bullying și discriminare, inclusiv despre formele mai puțin evidente de excludere.

„Nu îmi place atunci când unii profesori îi favorizează pe elevii care învață mai bine, iar pe cei care înțeleg mai greu materia îi lasă deoparte. Consider că și aceasta poate fi o formă de excludere. În școala mea aș vrea să comunic cu elevii și cu colegii mei și să le explic ce trebuie să facă atunci când se confruntă cu asemenea situații”, adaugă Alexandru.

Formatori de la egal la egal

Patricia și Alexandru se numără printre cei 64 de elevi care, alături de 31 de specialiști din 27 de instituții de învățământ din țară, au participat, în această vară, la cinci formări organizate la Ștefan Vodă, Chișinău, Sîngerei, Ungheni și Ialoveni.

Formările sunt desfășurate de Asociația „Dialog Alternativ” în cadrul campaniei UNICEF „Învățăm împreună”, dedicată schimbării sociale și de comportament pentru promovarea incluziunii educaționale a copiilor cu dizabilități și cerințe educaționale speciale, cu sprijinul financiar al Guvernului Norvegiei și al Guvernului Austriei.

Campania de comunicare pentru schimbare comportamentală și socială privind incluziunea educațională a copiilor cu dizabilități, „Învățăm împreună”, este realizată de UNICEF, Ministerul Educației și Cercetării și Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică. Intervențiile susțin, totodată, implementarea Programului Național de promovare a educației incluzive 2023-2027.

Campania de comunicare are o abordare pozitivă, promovând modele/practici pozitive de incluziune educațională, dar și demonstrând modele de comportament pentru diferiți actori sociali (cadre didactice, părinți, copii), pentru a facilita și susține incluziunea copiilor cu dizabilități și necesități educaționale speciale.

Toți participanții la formări provin din școli în care au fost prezentate anterior spectacole de teatru forum. După ce au urmărit situațiile aduse pe scenă, le-au analizat și au contribuit la identificarea unor soluții, elevii se pregătesc acum să ducă aceste conversații mai departe, în propriile clase și comunități școlare.

Pe parcursul celor două zile de formare, participanții au abordat teme precum bullyingul, discriminarea, violența și excluderea și au exersat metode participative pe care urmează să le aplice în activitățile cu semenii lor. Elevii vor avea rolul de facilitatori, iar bibliotecarii, cadrele didactice, psihologii și membrii echipelor manageriale îi vor sprijini în pregătirea și desfășurarea sesiunilor.

Maria Moisei, directoare adjunctă la Gimnaziul „Grigore Vieru” din Ialoveni și coordonatoare a Consiliului Elevilor, a participat la atelier alături de două eleve din instituție. Încă după prima zi discutau deja despre modul în care metodele învățate ar putea fi aplicate în diferite clase.

„Atunci când îi implică direct pe elevi, impactul teatrului forum  este mult mai puternic decât în cazul unei prezentări exclusiv teoretice”, spune Maria Moisei. „Aceste activități nu trebuie rezervate doar unor zile tematice. Ele pot fi integrate în activitățile extracurriculare, pot implica pe toți copiii și pot încuraja incluziunea, respectul și înțelegerea reciprocă”.

În Gimnaziul „Grigore Vieru” învață mai mulți copii de etnie romă. Deși instituția nu s-a confruntat cu situații de discriminare legate de apartenența lor etnică, Maria consideră important ca dialogul despre incluziune, respect și înțelegere reciprocă să fie susținut constant.

Spectatorii pot schimba cursul poveștii

Teatrul forum pornește de la situații apropiate de realitatea copiilor: un elev este exclus dintr-un grup, ironizat, discriminat sau supus bullyingului. Scena nu oferă însă o soluție pregătită dinainte. După prima reprezentație, participanții analizează ceea ce s-a întâmplat, discută despre relațiile dintre personaje și identifică persoanele care ar putea interveni.

Spectacolul este apoi reluat, iar spectatorii pot prelua unul dintre roluri și pot testa o altă reacție. Ei nu se limitează să spună ce ar trebui făcut, ci încearcă să schimbe situația și observă cum răspund celelalte personaje. Unele soluții funcționează, altele trebuie regândite sau completate prin implicarea unui profesor, a unui părinte, a psihologului școlar ori a unui alt adult de încredere.

„Așa cum spunea Augusto Boal, fondatorul teatrului forum, acesta este o repetiție a realității. Noi le arătăm realitatea pe scenă, după care ei intră în scenă și testează soluțiile care i-ar putea ajuta”, explică Lina Malcoci, formatoare de teatru forum și cofondatoare a Asociației „Dialog Alternativ”.

Metoda schimbă astfel rolul tradițional al publicului. Copiii nu mai sunt doar destinatarii unor mesaje despre bullying sau discriminare, ci participanți activi, care pot analiza, pune întrebări și propune soluții.

„În spectacolele de teatru forum, actorii sunt elevi de aceeași vârstă cu publicul. Când informația vine de la elev la elev, este asimilată și înțeleasă altfel decât atunci când un profesor vine să le vorbească”, adaugă Doina Cuțulab, formatoare și cofondatoare a Asociației „Dialog Alternativ”.

Elevii facilitează, adulții asigură continuitatea

În propriile instituții, elevii vor putea organiza sesiuni în clase, biblioteci, în cadrul Consiliilor Elevilor sau al activităților extracurriculare. Adulții îi vor ajuta să pregătească sesiunile, să colaboreze cu diriginții și să gestioneze discuțiile sensibile care pot apărea.

Rolul lor este important și pentru continuitatea inițiativei. Mulți dintre elevii formați sunt în clasele a VII-a și a VIII-a și vor absolvi în următorii ani. Bibliotecarii și cadrele didactice vor putea păstra metodele și ghidurile de lucru și vor sprijini pregătirea altor generații de elevi facilitatori.

Olga Diaconu, bibliotecară la Liceul Teoretic „Petru Ștefănucă”, a participat la formare alături de eleve din instituție și intenționează să organizeze activități în biblioteca școlii.

„Activitatea mea are un specific aparte. Nu este vorba doar despre cărți, manuale și alte materiale. Activitățile de acest gen, ce țin de combaterea bullyingului, a violenței și a discriminării, sunt întotdeauna prezente în activitatea bibliotecarilor. Atunci când copiii vin după lecții în sala de lectură, dacă observ că ceva nu este în regulă, intervin prompt.

În afară de aceasta, atunci când organizăm diferite activități, încercăm să implicăm și copiii din unitatea de educație incluzivă. Avem o perioadă dedicată incluziunii și îi invităm întotdeauna la bibliotecă. Le pregătim expoziții de carte, discutăm cu ei despre diferite teme și îi implicăm atât cât poate fiecare. Copiii trebuie încurajați acolo unde pot să se manifeste, acolo unde pot arăta: „Și eu pot. Eu sunt la fel ca ceilalți copii”. Acest lucru este foarte important pentru ei”, a menționat Olga Diaconu.

Ea își propune să organizeze activități cu elevii și să-i susțină în a duce mesajele mai departe.

„Împreună cu fetele din liceul nostru, alături de care am participat astăzi, vom discuta cu membrii Consiliului Elevilor și vom încerca să organizăm asemenea activități”, a adăugat bibliotecara.

„Unii bibliotecari predau și educație civică sau dezvoltare personală. Totuși, relația elevilor cu bibliotecarul este diferită de relația cu profesorul. Profesorul are tehnica sa de a preda lecția, iar bibliotecarul are un alt tip de relație cu elevii”, a precizat Doina Cuțulab.

De la înțelegerea fenomenelor la încrederea de a acționa

Formările de formatori continuă o intervenție care, în 2025 și 2026, a ajuns la peste 11.000 de copii și adolescenți din întreaga țară, inclusiv cca 700 de copii cu dizabilități și 950 de copii refugiați. În această perioadă au fost organizate peste 90 de spectacole și activități de teatru forum, în 91 de instituții de învățământ, tabere și alte spații educaționale din Republica Moldova, la care au participat peste 700 de cadre didactice.

Chestionarele completate înainte și după spectacolele desfășurate în 2026 indică schimbări importante în modul în care participanții înțeleg dizabilitatea, discriminarea și bullyingul. Înainte de sesiuni, doar 23,1% dintre respondenți înțelegeau corect că dizabilitatea nu trebuie confundată cu o boală. După activitate, această pondere a ajuns la 92%. Totodată, proporția participanților care au recunoscut că elevii cu cerințe educaționale speciale sunt capabili să învețe a crescut de la 57,2% la 92,1%.

Rezultatele indică și o creștere a încrederii de a acționa. Jumătate dintre participanți au declarat înainte de spectacole că se simt capabili să intervină atunci când un coleg este supus bullyingului, iar după – ponderea acestora a crescut de la 49,9% la 89,2%, iar 9 din 10 elevi știau cum să solicite ajutorul unui adult, comparativ cu 5 din 10 înainte de sesiuni.

După sesiuni, peste 95% dintre respondenți au declarat că au învățat lucruri noi și au apreciat activitatea drept utilă și educativă, iar aproape 88% au spus că se simt mai încrezători să intervină atunci când asistă la un act de bullying sau discriminare.

Niciun copil să nu rămână singur

În teatrul forum, o scenă poate fi reluată până când participanții găsesc o soluție mai bună. În viața reală, copiii nu se pot întoarce întotdeauna la începutul unei situații. Pot însă învăța să recunoască nedreptatea, să intervină cu grijă și să ceară sprijinul unui adult.

Prin formările de formatori și spectacolele de teatru forum, experiența de pe scenă continuă în clase, biblioteci și în relațiile de zi cu zi dintre elevi. Fiecare copil care capătă curajul de a-și susține un coleg poate contribui la construirea unei școli în care nimeni nu este lăsat singur.

„Cel mai important pentru noi este ca niciun copil să nu rămână singur, să nu se simtă în nesiguranță și să aibă un loc în care se simte protejat. Ne dorim să aibă prieteni și să dispună de un instrument prin care să găsească o soluție pentru o problemă care îl afectează”, spune Lina Malcoci.

Iar un mesaj primit de echipă la finalul uneia dintre sesiuni surprinde poate cel mai bine sensul acestor activități:

„Mulțumesc că la această activitate m-am simțit în siguranță.”