Despre discursul de ură și instigarea la discriminare în spațiul public și mass-media în cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale. Promo-LEX a prezentat raport

Despre discursul de ură și instigarea la discriminare în spațiul public și mass-media în cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale. Promo-LEX a prezentat raport

Asociația Promo-LEX a prezentat Raportul privind discursul de ură și instigarea la discriminare în spațiul public și mass-media din R. Moldova în cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 1 și 15 noiembrie 2020, transmite OFICIAL.

Potrivit Raportului, numărul cazurilor identificarea în context electoral ce țin de discursul de ură și instigare la discriminare au crescut de 2,3 ori în alegerile prezidențiale decât cazurile identificate la alegerile parlamentare și locale din 2018.

„În context electoral s-au identificat în total 448 cazuri de discurs de ură și instigarea la discriminare sau 4,9 cazuri pe zi. Numărul de vizualizări a acestor discursuri a ajuns la peste 21 mln. și peste 115 mii distribuiri. Cele mai multe discursuri de ură au fost folosite de bărbați – 94,20%, dar și cel mai mult au fost afectați bărbații – 65.70%, femeile 34,29%. Vârsta celor care foloseau astfel de mesaje este între 35-50 ani.

Criteriile care au stat la baza discursului de ură și instigarea la discriminare au fost pe apartenențe politice, sex/gen, dizabilitate, activitate profesională etc. Cei mai afectați au fost politicienii, concurenții electorali, membrii de partid, persoanele LGBT, femeile și s-a adăugat categoria persoanelor din stânga Nistrului.

Cel mai mult au utilizat mesaje de ură și instigare la discriminare – Renato Usatîi, Feodor Ghelici, Bodgan Țîrdea, Igor Dodon, Vlad Bilețchi, Andrei Năstase, Dorin Chirtoacă, Vladimir Voronin, Maria Ciobanu.

Cei mai afectați au fost Igor Dodon, Maia Sandu, Violeta Ivanov și alții.

În mass-media au fost difuzate 133 de astfel de mesaje, 219 surse au distribuit asemenea discursuri”, se spune în Raportul Promo-LEX.

În acest context, experții recomandă adoptarea proiectului de lege nr. 301 din 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată, precum și modificarea Codului electoral și contravențional pentru completarea cu articolele necesare care ar controla aceste mesaje.

Cristina Parfeni

Share