Pietrele subacvatice pe care poate eșua ideea referendumului privind sistemul mixt

Pietrele subacvatice pe care poate eșua ideea referendumului privind sistemul mixt

Mai multe organizaţii ale societăţii civile au venit cu iniţiativa privind organizarea unui referendum naţional, până la parlamentarele de anul viitor, pentru anularea sistemului electoral mixt. În rândurile de mai jos mă voi referi la această iniţiativă prin prisma prevederilor Codului Electoral al Republicii Moldova, raportându-le la perioada de timp rămasă până la următoarele alegeri, potrivit unui material de opinie publicat pe Tribuna.md.

Astfel, articolul 152 din Codul Electoral prevede că pentru iniţierea referendumului republican de către cetăţeni se constituie un grup de iniţiativă la adunarea acestora, la care trebuie să participe nu mai puţin de 300 de persoane cu drept de vot. Însuşi Grupul de iniţiativă trebuie să includă cel puţin 100 de persoane cu drept de vot.

Articolul 153 din Codul Electoral prevede că, Comisia Electorală Centrală adoptă, în termen de 15 zile de la depunerea actelor, o hotărâre cu privire la înregistrarea grupului de iniţiativă sau cu privire la refuzul de a-l înregistra. Să admitem că grupul de iniţiativă a fost deja constituit, iar CEC îl va înregistra în termenul menţionat. Astfel, ajungem aproape la jumătatea lunii decembrie. În hotărârea cu privire la înregistrarea grupului de iniţiativă, se indică termenul pentru colectarea semnăturilor susţinătorilor referendumului republican, care nu poate fi mai mic de 2 luni şi mai mare de 3 luni.

Potrivit articolul 144 din Codul Electoral, iniţiatorii referendumului vor trebui să colecteze cel puţin 200  000 de semnături ale cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Dacă se vor încadra în termenul minim de două luni, vom ajunge la jumătatea lunii februarie 2018.

Articolul 157 din Codul Electoral prevede că, în termen de 15 zile de la prezentarea listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală verifică autenticitatea semnăturilor (fiecare sau la alegere) de pe listele care au fost prezentate. După verificarea listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărâre cu privire la iniţierea referendumului, dacă constată că semnăturile au fost colectate fără încălcări. Deci, chiar dacă totul va merge strună pentru iniţiatorii referendumului, hotărârea favorabilă a CEC va veni undeva la începutul lunii martie 2018.

Totodată, articolul 150 din Codul Electoral prevede că,  dacă referendumul republican este iniţiat de cetăţeni, data acestuia se stabileşte de către Parlament prin hotărâre. Parlamentul are la dispoziţie şase luni pentru a stabili data sau a respinge ideea organizării referendumului. Să admitem că opinia Parlamentului va fi una favorabilă (deşi e greu de crezut că deputaţii care au votat pentru sistemul mixt şi care sunt majoritari în Parlament ar putea face acest lucru). În cazul în care va fi folosit termenul maxim de şase luni, am ajunge cam la începutul lui septembrie 2018. Dar, aici intervine altă normă legală care stabileşte că referendumul se va desfăşura peste cel puţin 60 de zile de la adoptarea hotărârii Parlamentului (articolul 150 din Codul Electoral). Adică, am ajunge undeva la începutul lunii noiembrie 2018.

Însă, „povestea” nu se termină aici. Articolul 145 din Codul Electoral prevede că  „referendumul republican nu poate avea loc, de asemenea, cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale generale, precum şi în ziua altui referendum republican”. Iar noi ştim că, la finele anului 2018 în Moldova ar urma să aibă loc alegeri parlamentare ordinare, ceea ce poate servi drept pretext legal ca Parlamentul să nu dea undă verde referendumului iniţiat de societatea civilă. Cel puţin, nu până la următoarele alegeri parlamentare, aşa cum îşi doresc iniţiatorii referendumului.

Toate acestea arată că, în termeni legali, organizarea referendumului anunţat de societatea civilă, privind revizuirea sistemului electoral până la următoarele alegeri parlamentare este prea puţin posibilă. Totuşi, există unele posibilităţi ca acesta să aibă loc. Pentru aceasta trebuie ca iniţiatorii să se mişte rapid, să elaboreze un grafic concret al acţiunilor, luând în calcul fiecare zi, fiecare oră şi să încerce să exercite presiuni (în sensul pozitiv al cuvântului) asupra CEC şi a Parlamentului, astfel încât aceste instituţii să nu folosească termenul maxim pe care-l au la dispoziţie pentru adoptarea hotărârilor ce ar permite desfăşurarea referendumului. Mai mult ca atât, iniţiatorii pot încerca să determine legiuitorii să fixeze data alegerilor parlamentare următoare nu în toamna anului 2018, ci la finele lui februarie 2019 (legislaţia acordă acest termen de trei luni de la expirarea mandatului Parlamentului) şi astfel are câştiga timp preţios pentru organizarea plebiscitului cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Toate cele menţionate mai sus arată că şanse pentru organizarea preconizatului referendum sunt, dar foarte mici. Totodată, există o mulţime de pietre subacvatice care fac foarte posibil eşecul acestei idei.

sursa: tribuna.md

Share