Nicolae Timofti: Alături de instituțiile de drept, Constituția trebuie să asigure stabilitatea și dezvoltarea democratică a RM

Nicolae Timofti: Alături de instituțiile de drept, Constituția trebuie să asigure stabilitatea și dezvoltarea democratică a RM

Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a participat astăzi, 28 septembrie a.c., la inaugurarea celei de-a 8-a Conferințe a șefilor de instituții membre ale Asociației Curților Constituționale Francofone, găzduită de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova, potrivit unui comunicat de presă. 

Șeful statului a salutat organizarea unui astfel de eveniment inedit care contribuie la promovarea imaginii de țară pe plan internațional. 

Referindu-se la rolul Curții și al Legii Supreme, Președintele Nicolae Timofti a menționat că alături de instituțiile de drept, Constituția trebuie să asigure stabilitatea și dezvoltarea democratică a Republicii Moldova, astfel încât, în pofida divergențelor de partide, să nu se derapeze de la interesul și obiectivele naționale de integrare europeană. 

Vă prezentăm mai jos discursul domnului Președinte: 

Excelenţe,

Preşedinţi și judecători ai Curţilor și Consiliilor Constituţionale,

Doamnelor și Domnilor,

 Desfăşurarea la Chişinău a celei de-a 8-a Conferinţe a şefilor de instituţii din Asociaţia Curţilor Constituţionale Francofone (ACCPUF) constituie un prilej de bucurie şi mândrie nu doar pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova în calitate de gazdă a evenimentului, dar şi pentru statul Republica Moldova. 

Devenind membru cu drepturi depline al Asociaţiei Curţilor Constituţionale Francofone, acum 19 ani, Curtea Constituţională a Republicii Moldova contribuie semnificativ la buna funcționare a acestei prestigioase organizații – prin aportul său plenar la consolidarea statului de drept și la dezvoltarea unor relaţii conjugate între membrii asociaţiei.

 Iată de ce aș vrea, în primul rând, să felicit Asociaţia Curţilor Constituţionale Francofone pentru perseverenţa de care dă dovadă în promovarea valorilor statului de drept ‒ esențiale pentru o justiţie constituţională, prin organizarea unei platforme solide de dialog judiciar constituţional constructiv între instanţele de resort.

 În al doilea rând, doresc să-mi exprim interesul față de subiectul conferinţei de astăzi. Or, instanţele de jurisdicţie constituţională din diferite state au viziuni distincte asupra principiului contradictorialităţii în cadrul procedurilor constituţionale, care constituie în practica şi doctrina juridică un imperativ al timpului.

 De remarcat faptul că Curtea Constituțională reprezintă unul dintre pilonii cei mai importanţi ai sistemului de garanţii constituţionale, care asigură funcţionarea democratică a societăţii şi respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

 Tocmai de aceea, Curţii Constituţionale, pe lângă atribuțiile pe care i le acordă legiuitorul, îi revine rolul de a garanta punerea în aplicare a prevederilor constituţionale, prin transformarea acestora din in abstracto în reguli de viaţă in concreto, ținând cont de circumstanţele istorice şi geopolitice ale societăţii la o anumită etapă a dezvoltării sale.

 În contextul dat, este important de menționat că Curtea Constituţională rămâne a fi unica autoritate de jurisdicţie constituţională, independentă în raport cu orice altă autoritate publică, care atrage în albia firească orice deviere de la mecanismele statutare, asigurând astfel supremația Constituției.

 În opinia mea, alături de instituțiile de drept, Constituția trebuie să asigure stabilitatea și dezvoltarea democratică a Republicii Moldova, astfel încât, în pofida divergențelor de partide, să nu se derapeze de la interesul și obiectivele naționale. În cazul țării mele – dezvoltarea pe dimensiunea europeană.

 Evoluţia constituţionalismului a dovedit deja că, fiind un act integru, orice Constituţie trebuie citită nu numai textual, dar și pornind de la valorile care determină statornicia statului de drept.

Tocmai prin controlul de constituţionalitate se pot atenua crizele politice, se poate cultiva o cultură politică. În sensul dat, actele Curţii Constituţionale au o influenţă vădită asupra normelor ce reglementează instituţii-cheie din societate, în funcţionarea justiţiei şi în asigurarea statului de drept.

 Un exemplu elocvent îl constituie Hotărârea Curţii din 5 decembrie 2013, prin care Onorata Curte s-a pronunţat asupra valorii juridice a Declaraţiei de Independenţă, statuând că acest document juridic a proclamat valorile constituţionale ale noului stat independent, din care derivă legitimitatea puterii celor care guvernează Republica Moldova. 

Doamnelor și Domnilor, 

Ţin să afirm că pe tărâmul protejării ordinii constituţionale şi al garantării supremaţiei legii fundamentale, întotdeauna intervine justiţia constituţională care marchează o schimbare profundă în logica puterii statale, făcând trecerea de la supremaţia forţelor politice la supremaţia Constituţiei, dar inclusiv prin rolul său de asanare a legislaţiei. 

În acest sens, Curţile Constituţionale au tendinţa de a-şi consolida cooperarea nu doar în vederea diseminării experienţei comune, dar şi în vederea prevenirii şi rezistenţei la orice acte ce atentează la independenţa judiciarului constituţional. Iar Asociația Curților Constituționale Francofone este o dovadă temeinică.

 Doamnelor și Domnilor, 

Pe final, permiteți-mi să vă împărtășesc următorul gând: Un regim al Constituției este bun, dacă mai este și bunul simț al guvernării. Iar cei care croiesc haina Constituției – deputați, judecători ai Curții Constituționale ‒ ar trebui să fie dominați de sentimentul de responsabilitate și dragoste de țară. Vorba ilustrului politician român Ionel Constantin Brătianu: „Ar trebui să facă haina Constituției să fie destul de largă, ca crescând, trupul pe care-l acoperă – să nu trebuiască s-o tai, s-o schimbi prea devreme.”

 În încheiere, vreau să urez participanţilor la reuniune să purtați discuţii productive şi utile întru valorificarea genericului Conferinţei şi un sejur plăcut tuturor invitaţilor la Chişinău.”

 

Doina Secrieru

 

Share