La care etapă se fraudează cel mai mult alegerile? Datele unei analize sociologice

O conferință internațională științifică-practică cu privire la influența schimbării sistemului electoral asupra comportamentului electoral al cetățenilor Republicii Moldova în alegerile parlamentare din 2019 este desfășurată astăzi, informează OFICIAL.

Directorul filialei din Chișinău a Institutului internațional de monitorizare a dezvoltării democrației, parlamentarismului și respectării drepturilor electorale a cetățenilor statelor-membre ale Adunării Interparlamentare CSI, Eugeniu Știrbu, a prezentat un raport cu date sociologice.

La întrebarea „dacă considerați că alegerile din localitatea dumneavoastră nu au fost legitime, atunci explicați din ce motive?”, 19% din respondenți au spus că „politicienii au comis acte de corupție”, 7,6% au comunicat că „nu au existat candidați calificați”, 9,7% au declarat că „au fost fraude electorale”, iar 5,6% au comunicat că „oamenilor nu le-a fost permis să voteze liber”.

Cu privire „la care etapă se fraudează cel mai mult alegerile?”, 22, 7% din respondenți au răspuns „cu mult timp înainte de ziua de vot”, 18,3% au declarat că „în perioada campaniei electorale”, 23,1% – „în ziua alegerilor”, 12,9% – „în timpul numărării voturilor”, 6,3% – „în timpul elaborării rapoartelor”, 2% au spus că nu au loc asemenea infracțiuni, iar 14,8% nu au avut un răspuns.

„Cum considerați, trebuie trași la răspundere cetățenii care își vând votul?” – a fost o altă întrebare sociologică. 68,3% din respondenți au declarat „da”, „nu” – 17,9%, „nu știu” – 13,7%.

Motivul principal al comiterii fraudelor electorale, 75,6 % din respondenți consideră că a fost „de a se menține la putere”, 24,9% – „pentru a dezvolta relații în cadrul structurilor de stat”, 24,3% – „pentru a micșora influența forțelor din opoziție” , 13% – „pentru a demonstra puterea și consolidarea resurselor administrative”, 18, 4 % – „pentru a ascunde încălcările legislației comise anterior în cadrul campaniei electorale”, 0,8% au un alt răspuns, iar 7,5% nu au avut un răspuns la întrebare.

La întrebarea sociologilor „ce vă motivează să participați la alegeri”, răspunsul „datoria civică” a avut 51,1%, „deprindere” – 13,8%, „dorința de a-mi exprima propria poziție politică” – 37,2%, „în rândul oamenilor apropiați este obișnuit să se meargă la alegeri” – 6,7%, „dorința de a ajuta partidul favorit să ajungă în Parlament” – 18,4%, „este practic unica posibilitate de a influența soarta țării” – 30,3%, „dorința de a opri partidul în care nu am încredere să ajungă în Parlament” – 19,4 % și nu au avut un răspuns 6,6% din respondenți.

Prezentă la conferință, președinta Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova, Alina Russu, a declarat că, în baza sistemului mixt de vot, „vorbim atât de avantaje, cât și de dezavantaje”. „Un sistem perfect electoral nu există”, a mai declarat Russu.

De menționat că, pe parcursul conferinței va mai fi prezentat un raport, iar la final, participanții vor veni cu concluzii.

Mihaela Conovali