Veaceslav Garştea: Ne propunem drept scop să transformăm Poliția de Frontieră într-o instituție polițienească europeană modernă

Interviu cu Veaceslav Garştea, şef adjunct al Poliţiei de Frontieră

Care au fost cele mai importante evenimente pentru Poliţia de Frontieră în 2018?

În acest sens putem menţiona: lansarea oficială a proiectului UE-OIM „Consolidarea Managementului Integrat al Frontierei de-a lungul frontierei moldo-ucrainene”; semnarea noului Plan de cooperare dintre IGPF al MAI şi Agenţia FRONTEX, pentru anii 2018-2020; elaborarea şi aprobarea Strategiei naţionale pentru management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023 şi revizuirea componenţei şi atribuţiilor CN MIFS; finalizarea lucrărilor de reconstrucţie şi darea în exploatare a noului sediu al DR Vest; lansarea noului proiect de asistenţă externă în domeniul chinologic „Dezvoltarea capacităţilor Poliţiei de Frontieră a Republicii Moldova în domeniul chinologic”, implementat de Colegiul Serviciului Grăniceresc de Stat al Letoniei şi finanţat de Uniunea Europeană; acceptarea finanţării proiectului de asistenţa externă „Implementarea sistemului de control video la punctele de trecere a frontierei rutiere şi suportul pentru supravegherea sustenabilă comună a frontierei albastre”, care prevede consolidarea capacităţilor PF în domeniul managementului frontierei de stat; darea în exploatare a PTF „Palanca”, reconstruit în cadrul proiectului de asistenţa externă „Construcţia pe teritoriul Republicii Moldova a PTF „Palanca”, operat în comun de autorităţile de frontieră moldo-ucrainene”, finanţat de UE prin Iniţiativa Pilot privind MIF a Parteneriatului Estic.

În ce măsura s-a avansat în 2018 în ceea ce ţine de consolidarea managementului frontierei de stat?

Ţin să vă amintesc că, la sfârşitul anului 2018 a intrat în vigoare o nouă Strategie naţională pentru managementul integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023 (HG nr. 1101 din 14.11.2018), care reprezintă un document de politici principal, ce reflectă priorităţile şi viziunea statului în domeniul managementului integrat al frontierei de stat pentru asigurarea securităţii frontaliere, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere.

Totodată, în paralel cu elaborarea noii Strategii, a fost revizuit şi îmbunătăţit mecanismul naţional de coordonare a domeniului de management integrat al frontierei de stat, prin optimizarea şi perfecţionarea cadrului normativ şi a mecanismelor de lucru ale Consiliului Naţional pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat.

Acestea ne permit să afirmăm că în direcţia de care întrebaţi s-a avansat serios.

Ce colaborări internaţionale aţi avut în 2018?

Printre cele mai relevante progrese înregistrate pe parcursul anului 2018 în acest sens aş menţiona: semnarea Planul de cooperare între IGPF şi Frontex pentru anii 2018-2020, care a avut loc la 23 martie 2018 în oraşul Varşovia, Republica Polonă; în cadrul şedinţei de Guvern din data de 23 mai 2018, a fost iniţiată negocierea şi aprobată semnarea protocoalelor între autorităţile de frontieră a RM şi UA cu privire la organizarea controlului în comun în 8 puncte de trecere; semnarea Protocolului între Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, şi Ministerul
Afacerilor Interne al României, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, privind constituirea şi activităţile echipelor mixte de patrulare la frontiera de stat comună, care a avut loc la Bucureşti, la 22 noiembrie 2018.

Totodată, aş menţiona cooperarea cu Misiunea EUBAM şi FRONTEX, care a avut un caracter constructiv, activităţile comune fiind realizate în corespundere cu prevederile planurilor de cooperare încheiate în acest sens.

De asemenea, a fost continuată colaborarea productivă cu autorităţile de frontieră ale altor state (Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Germania, Austria etc.), precum şi cu organismele internaţionale de profil (OSCE, IOM, UNDP, UNHCR etc.).

Cum a fost colaborarea cu alte instituţii ale statului în 2018?

Colaborarea cu alte instituţii naţionale a vizat schimbul de informaţii şi stabilirea modului de acţiune în domeniul prevenirii, investigării şi combaterii migraţiei ilegale, a criminalităţii transfrontaliere, managementului situaţiilor de criză şi altor situaţii specifice. Pentru soluţionarea chestiunilor care, potrivit naturii lor, necesită o interacţiune mai strânsă, colaborarea dintre IGPF şi partenerii de cooperare s-a efectuat prin încheierea documentelor de colaborare (acorduri interinstituţionale de colaborare, planuri de colaborare, etc.). Până la moment, au fost încheiate 73 de documente de colaborare interinstituţionale.

Astfel, pe parcursul anului 2018, PF a semnat documente de colaborare cu Instituţia publică ,,Agenţia Servicii Publice”, IGP al MAI (pe segmentul accesării/procesării datelor din Bazele de date ale OIPC INTERPOL), Serviciul de prevenire şi combatere a spălării banilor şi Inspectoratul pentru Protecţia Muncii al MADRM.

Totodată, a fost elaborat şi remis spre avizare proiectul de Acord de cooperare între IGPF al MAI şi Serviciul de informaţii şi securitate al RM.

Este de menţionat faptul colaborării fructuoase cu serviciile auxiliare ale altor structuri ca: Serviciul Vamal, Inspectoratul Ecologic de Stat şi Serviciul Piscicol, Agenţia Naţională Transport Auto, IGP al MAI, astfel, fiind desfăşurate 62 de echipaje mixte cu angajaţii autorităţilor menţionate pe parcursul anului 2018.

Cu ce provocări v-aţi confruntat în 2018 şi cum le-aţi gestionat?

Republica Moldova este o ţară-sursă, de tranzit şi de destinaţie a unor fenomene infracţionale transfrontaliere. Astfel, din analizele efectuate la nivelul frontierei de stat rezultă următoarele riscuri şi ameninţări cu impact major asupra securităţii frontaliere, a ordinii publice şi securităţii naţionale: migraţia ilegală; traficul de fiinţe umane; traficul ilegal cu produse accizabile (ţigări şi produse din tutun, alcool şi produse alcoolice); circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor; traficul ilegal cu mijloacele de transport, etc.

Pe parcursul anului 2018 PF a reuşit să gestioneze corect riscurile şi ameninţările ce atentează la securitatea frontalieră, construind în acest sens mecanisme viabile de cooperare atât cu instituţiile şi agenţiile naţionale, cât şi cele internaţionale.

Ce probleme vedeţi acum în activitatea Poliţiei de Frontieră şi cum intenţionaţi să le depăşiţi?

În ceea ce ţine de problematica existentă de nivel naţional în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, care urmează a fi redresată ulterior, putem menţiona: fluctuaţia de personal şi atractivitatea încă redusă a profesiei, raportate la nivelul de salarizare şi condiţiile relativ dificile de muncă; alocaţiile modeste de la bugetul de stat pentru investiţiile capitale la frontieră şi anume pentru modernizarea şi securizarea subdiviziunilor tactice; capacităţi proprii insuficiente de asigurare a mentenanţei infrastructurii şi sistemelor IT şi de comunicaţii de-a lungul frontierei.

În scopul depăşirii problemelor menţionate, PF va pune accent pe sporirea atractivităţii în ocuparea funcţiilor vacante în cadrul subdiviziunilor de nivel operaţional şi tactic prin promovarea imaginii instituţiei şi desfăşurarea campaniilor de recrutare în instituţiile de învăţământ. Totodată, PF va întreprinde măsuri necesare în vederea creării condiţiilor bune de muncă prin atragerea investiţiilor capitale în infrastructura PF, inclusiv prin intermediul partenerilor externi de dezvoltare.

Ce obiective aveţi pentru perioada imediat următoare?

PF va depune eforturi pentru atingerea scopului strategic general al reformei PF, care urmează a fi realizat prin transformarea acesteia într-o instituţie poliţienească europeană modernă, eficace şi eficientă, orientată către comunitate, poziţionată optim în mediul naţional şi internaţional, compatibilă şi interoperabilă cu structurile similare din alte state.

În acest sens, urmează a fi realizate astfel de obiective ca: continuarea dezvoltării mecanismelor de cooperare cu Ucraina, în contextul asigurării controlului segmentului central al frontierei moldo-ucrainene; extinderea conceptului de control comun al frontierei de stat dintre Republica Moldova şi statele vecine; îmbunătăţirea infrastructurii frontierei de stat, precum şi dezvoltarea capacităţilor instituţionale în domeniul asigurării mentenanţei sistemelor informatice şi echipamentelor speciale; elaborarea şi implementarea sistemelor informaţionale şi softurilor în contextul fluidizării traficului de persoane şi mijloace de transport în punctele de trecere a frontierei; consolidarea domeniului de management al resurselor umane, dezvoltarea şi perfecţionarea domeniului de formare profesională a angajaţilor PF; implementarea sistemului de management al calităţii în cadrul PF conform standardului ISO 9001:2015, şi, respectiv, obţinerea certificării în domeniu; dezvoltarea capacităţilor instituţionale în organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor de frontieră la nivel instituţional, naţional şi internaţional; valorificarea asistenţei externe oferite PF de către partenerii de dezvoltare şi identificarea noilor surse de finanţare.

Almanah Politic 2018