Concluzie: Sursele online sunt utilizate drept canal de comunicate cu APL de 57%

Activitatea Administrației Publice Locale de nivelul II (APL II) din țară și din Unitatea Administrativ-Teritorială Găgăuzia (UTAG) rămâne, în continuare, insuficient de transparentă. Concluziile au fost făcute de către Promo-LEX în cadrul prezentării raportului privind transparența celor două categorii, transmite Oficial.

Potrivit expertului Promo-LEX, Igor Bucataru, în urma efectuării studiului, s-a ajuns la concluzia că sursele online sunt utilizate drept canal de comunicate cu APL de 57% dintre părți și s-a dublat cota-parte a cetățenilor interesați de activitatea APL.

„Atitudinea față de solicitări de informație din partea APL are o evoluție substanțial pozitivă, or din totalul adresărilor, doar în cazul a 26% s-au recepționat răspunsuri.

47 din cele 153 ședințe au fost transmise live și cetățenii au putut urmări de la fața locului activitatea organelor deliberative locale, din 17% de ședințe deciziile nu au fost publicate.

Monitorizarea procesului bugetar – din toate 35 de APL, doar 18 au publicat proiectele bugetelor, dar 32 din ele au publicat însăși bugetele pe pagina web.

La capitolul transparența integrității profesionale tabloul este unul alarmant, din 6 indicatori, doar 2 au tendințe pozitive – publicarea CV-ului conducătorilor și declarațiilor de avere și interes personal. Cele mai insuficiente rezultate se atestă la publicarea numărului de telefon anticorupție.

La reflectarea cazurilor concrete de abuz de resurse administrative, printre 15% din respondenți, care au indicat că cunosc despre astfel de abuzuri, s-au regăsit consilieri din partea formațiunilor politice: PSRM (2), PN (8), PLDM (9), PL (5), PDM (2), PCRM (6) și PPEM (3)”, a prezentat în raportul său Igor Bucataru.

Experta Mariana Focșa a prezentat gradul de conformitate a conținutului paginilor web a APL II și transparența achizițiilor publice efectuate.

„Transparența paginilor web se atestă la publicarea proiectelor de decizie și la publicarea proiectelor în sine, dar și a anunțurilor privind consultările publice. Transparența este foarte redusă, doar 23%. Cel mai transparent la publicarea pe pagina web este Consiliul Raional Strășeni, doar 2 indicatori neexecutați; Consiliul Raional Fălești, unde 3 indicatori nu s-au executat: Primăria mun. Bălți. Nici un indicator nu a fost realizat la Consiliul Raional Briceni, Dondușeni, Ialoveni și Taraclia.

La capitolul transparența achizițiilor publice – cel mai executat indicator este publicarea planurilor (63%), urmată de invitațiile de participare (19 APL II) și insuficient de transparentă este publicarea dărilor de seamă și monitorizarea achizițiilor publice.

După volumul achizițiilor efectuate și banii alocați, cele mai multe achiziții s-au făcut în UTAG (229 mln. lei), urmat de Chișinău (213 mln. lei), Bălți (50,75 mln. lei) și Consiliul Raional Râșcani (31,39 mln.) și Consiliul Raional Strășeni (31 mln. lei).

Studiul a fost efectuat în 35 de APL II din 32 raioane, inclusiv mun. Bălți și Chișinău și UTAG.

Cristina Parfeni