Deputat român: „Refacerea celor 14 poduri peste Prut distruse de sovietici – prioritate strategică pentru București și Chișinău”

Astăzi, deputatul PMP Constantin Codreanu, Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, s-a adresat în cadrul discursului doamnei prim-ministru Vasilica-Viorica Dăncilă în subiectul refacerii celor 14 poduri peste Prut distruse de sovietici, lucrare considerată a fi o prioritate strategică pentru București și Chișinău, informează Oficial.

„Stimată doamnă prim-ministru, până la ocupația sovietică, în România, pe Prut, au existat 22 de poduri. Majoritatea au fost distruse de sovietici în 1944. Au supraviețuit doar două, feroviare, cele de la Fălciu – Cantemir și de la Holboca (spre Nicolina) – Ungheni. După instalarea sovieticilor în Basarabia au fost refăcute 4 poduri: Galaţi – Giurgiuleşti în 1949, Albiţa – Leuşeni în 1956 şi renovat în 1978, Oancea – Cahul în 1963, Sculeni – Sculeni în 1966. Acestora li s-au adăugat coronamentul barajului Stânca – Costeşti în 1978, și podul de la Rădăuţi Prut – Lipcani în 2005, singurul refăcut după prăbușirea URSS, cu sprijinul financiar de la Bruxelles. Pentru cei 684 de kilometri de frontieră, România și Republica Moldova au doar 8 puncte de trecere peste Prut, cu o medie de 85 de kilometri între ele, față de o medie de 31 de kilometri în perioada interbelică. Din 22 de poduri peste Prut, în România interbelică, acum avem abia 8 puncte prin care Basarabia poate comunica cu restul României. 14 poduri din cele distruse de sovietici așteaptă să fie refăcute. Refacerea lor este o formă de desovietizare și de revenire la normal”, se menționează în discursul său.

Prin urmare, Codreanu a vorbit despre reconstrucția „unui singur pod se ridică la o medie de circa 10 milioane de euro”.

„Reconstrucția unui singur pod se ridică la o medie de circa 10 milioane de euro, sumă față de care pot exista variațiuni în funcție de parametrii tehnici din fiecare caz aparte. Ajutoarele financiare nerambursabile acordate Chișinăului de către București ar fi fost suficiente pentru refacerea acestor 14 poduri, ca elemente strategice de interconexiune între cele două părți încă separate ale națiunii noastre. De ani de zile trenează discuțiile privind refacerea podului de la Bumbăta, comuna Vetrișoaia – Leova, a podului din preajma localității basarabene Zagarancea, modernizarea podului de la Fălciu – Cantemir. Cunoaștem că la Chișinău există suprastructura unui pod metalic, moștenită de la imperiul sovietic, având pe timpuri destinație militară și putând fi asamblat timp de o săptămână în caz de invadare a României de către sovietici. Această suprastructură este turnată din oţel forjat și cuprinde în plus şase grinzi metalice cu inima plină, ca elemente de rezistență ale suprastructurii metalice ţinute în păstrare, în foarte bune condiţiuni, de Agenţia Rezerve Materiale, autoritate administrativă centrală în subordinea Guvernului din Chişinău. În mod evident și așa cum au propus autoritățile Republicii Moldova în repetate rânduri în ultimii 23 de ani (începând cu 1994), acest pod metalic ar putea fi utilizat acum pentru stabilirea unei noi interconexiuni între cele două maluri ale Prutului, pentru decongestionarea traficului tot mai intens de călători, mijloace de transport și mărfuri”, a menționat el.

În cadrul discursului, Codreanu a oferit câteva întrebări cu privire la refacerea celor 14 poduri.

„Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Câte din cele 14 poduri peste Prut distruse de sovietici și care dintre ele anume vor fi refăcute în următorii 2 ani?
2. Câte din cele 14 poduri peste Prut distruse de sovietici și care dintre ele anume vor fi refăcute în următorii 10 ani?
3. Care sunt sau vor fi sursele de finanțare a lucrărilor de construcție și a achizițiilor de materiale pentru refacerea acestor poduri?
4. La ce cuantumuri se ridică sumele necesare în cazul fiecărui pod refăcut din cele 14 distruse de sovietici?
5. Dacă Guvernul nostru a discutat sau nu cu administrația centrală de la Chișinău eventualitatea utilizării podului metalic militar moștenit de la regimul sovietic de ocupație și bine conservat? Dacă nu, preconizează Guvernul nostru să aducă această chestiune pe agenda bilaterală și să identifice o soluție comună care să reducă din cheltuieli pentru reconstrucția unuia dintre podurile distruse de sovietici?
Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite. Totodată, cerem guvernului României ca la apropiata ședință comună cu guvernul de la Chișinău să aducă pe agenda bilaterală chestiunea refacerii celor 14 poduri, ca element strategic pentru refacerea unității distruse a națiunii noastre. Privită realist și pragmatic, integrarea Republicii Moldova cu România înseamnă mai multe poduri peste Prut””, se menționează în discursul său.

Mihaela Rotari