(INTERVIU) Octavian Calmâc: Agenții economici din RM trebuie să fie orientați spre piețe stabile, durabile, cu un potențial de cumpărare mare

Interviu cu Octavian Calmâc, ex-ministru al Economiei şi Infrastructurii

Dle Calmâc, în 2017 a fost implementată reforma administraţiei publice centrale. Ce a adus ea nou pentru Ministerul pe care l-aţi condus?

În primul rând, Ministerul Economiei a absorbit alte trei ministere: responsabilităţile de la MDRC – partea de construcţii, MTID şi MTIC. De fapt, asta a şi fost provocarea de bază a anului 2017, căci pe plan economic noi deja eram pe un trend ascendent şi bine structuraţi. Am reuşit să reluăm toate negocierile cu partenerii externi, să îmbunătăţim majoritatea indicatorilor macroeconomici pe toate dimensiunile aferente instituţiei. Preluarea domeniilor noi a necesitat un efort considerabil în ceea ce ţinea de consolidarea resurselor umane, pentru că ne-am dorit cu un număr de angajaţi mai mic pe care-l aveam (după reorganizare 50% din personal a fost redus) să simplificăm procedurile prin introducerea celor mai bune practici, astfel încât să facem faţă noilor provocări. Multe au fost deja făcute din acest punct de vedere, s-a pus temelia unei noi abordări în reglementarea acestor domenii, dar sigur că încă multe lucruri urmează să fie făcute în 2018, astfel încât sectoarele de reglementare să simtă o uşurare şi un nivel de presiune mai redusă din partea statului.

În urma reformei administraţiei publice centrale, MEI a devenit ministerul cu cele mai mari responsabilităţi. Din acest punct de vedere, au avut loc şi careva reorganizări pe interior?

Cu siguranţă, structura MEI a fost ajustată reieşind din noile responsabilităţi. Pe de o parte, am redus foarte multe direcţii de suport, iar pe de altă parte, am încercat să simplificăm procedurile, să dăm mai multă autonomie decizională şi să le facem direcţii de competenţă pornind de la responsabilităţile sau sectoarele aflate în gestiune. Astfel, am obţinut o verticală bine prestabilită, unde fiecare secretar de stat are un sector în responsabilitate şi întreg setul de instrumente de intervenţie, atât în formarea politicilor, cât şi în gestionarea şi supravegherea implementării acestora. De fapt, ei pot să intervină atât la luarea deciziilor, cât şi la modificarea acestora pe parcursul implementării politicilor în domeniu. S-a reorganizat Ministerul pe interior şi s-a făcut acest lucru ca abordare în implementarea sarcinilor trasate, astfel încât să putem fi mai eficienţi şi mai flexibili în soluţionarea diferitor subiecte.

Care dintre domeniile din administrarea MEI este cel mai important şi care-i cel mai dificil de administrat?

Toate-s importante. Dacă ne referim la sectorul energetic, atunci putem spune că acolo sunt foarte multe provocări, în special în partea ce ţine de implementarea proiectelor investiţionale de interconectare cu UE pe bază de gaze naturale şi pe energie electrică. Dacă vorbim de relaţiile economice internaţionale, atunci provocarea cea mai mare este implementarea Acordului de Comerţ Liber cu UE şi obţinerea de maxime avantaje din acest Acord, dar şi extinderea unor acorduri similare cu alte ţări. În acelaşi timp, trebuie pus în valoare şi Acordul de Comerţ Liber cu CSI. Dacă vorbim de infrastructura calităţii – aici este indiscutabilă necesitatea de a trece la sistemul european de standarde şi la recunoaşterea sistemului naţional de verificare a calităţii pe plan internaţional. Unele progrese s-au înregistrat la preluarea şi aplicarea standardelor europene în RM – circa 60% deja sunt armonizate, dar încă multe trebuie de făcut. Transporturile, comunicaţiile informaţionale şi construcţiile sunt domenii noi, care-s extrem de importante, dar în acelaşi timp cu multe provocări pe interior. După importanţă sau după implicare, eu cred că domeniul transporturilor şi cel al drumurilor ar trebuie să fie prioritatea numărul unu pentru MEI în anii următori.

În genere, în opinia Dvs., cum a fost anul 2017 pentru economia naţională?

Pentru economia naţională a fost un an bun cu o creştere economică semnificativă, chiar dacă în luna aprilie am avut parte de calamităţi naturale, care au afectat considerabil rezultatele economice ale unor sectoare. Însă, am reuşit să consolidăm eforturile pe interior, astfel încât să ajustăm şi să intervenim în sens pozitiv la asigurarea creşterii economice. E îmbucurător faptul, că în primele 9 luni de zile s-a înregistrat o creştere economică de 3,8%, obiectivul trasat la începutul anului fiind de circa 4%. S-a înregistrat o performanţă foarte bună în partea ce ţine de exporturi, în special în spaţiul UE – o creştere de peste 17%, dar şi în ceea ce ţine de volumul producţiei industriale,
fiind înregistrată o creştere de circa 4% datorită mai multor platforme industriale, create preponderent în zonele economice libere.

Care provocări, ce stau în faţa economiei naţionale le-aţi scoate în evidenţă?

Ca provocare de bază avem asigurarea securităţii energetice. Având în vedere conjunctura regională care există şi integrarea noastră în infrastructura CSI, în special în cea din Ucraina, există anumite riscuri, inclusiv ce ţin de aspectul politic, dar şi multe alte tipuri de riscuri. De aceea, trebuie de dus la bun sfârşit proiectele de interconectări, astfel încât să avem o diversificarea a surselor de aprovizionare cu gaze naturale şi energie electrică şi să construim un nivel mai sporit de securitate energetică prin minimizarea riscurilor regionale.

O altă provocare este infrastructura de drumuri. E destul de paradoxal: au existat resurse financiare contractate sau împrumutate, dar proiectele nu au fost derulate în ţară. Deci, a fost o problemă sistemică, care sper că a fost depăşită în 2017, astfel încât în 2018 să fie operaţională o nouă abordare, o procedură de contractare a companii-lor străine, bazată pe responsabilizarea părţilor implicate în implementarea proiectelor naţionale de reabilitare a drumurilor. E nevoie şi de o nouă mentalitate de interacţiune şi suport a acestor proiecte la toate nivelele – de formulare de politici, supravegherea şi implementarea acestora. Fiecare cetăţean trebuie să simtă îmbunătăţirea în acest sector atât la nivelul infrastructurii de drumuri în localităţi, pornind de la sate, centre raionale, dar şi municipalităţi, cât şi la nivelul drumurilor regionale care leagă drumurile naţionale.

În ce măsură economia naţională e dependentă de factorii externi?

Noi avem o economie deschisă, dar în acelaşi timp vulnerabilă în partea ce ţine de şocurile regionale şi cele internaţionale. Nu avem un nivel înalt de siguranţă, iar aceste şocuri vin atât din Vest, cât şi din Est. Tradiţional, cele din Est sunt mai periculoase şi mai imprevizibile, pentru că piaţa încă nu este structurată. Mai mult ca atât, din Est vin foarte multe decizii politice care nu pot fi anticipate, nu pot fi evaluate şi nu pot fi estimate în timp, astfel încât să avem soluţii de alternativă. De aceea, perseverent am încurajat agenţii economici din RM să fie orientaţi pe pieţe stabile, durabile, cu un potenţial de cumpărare mare, astfel încât să minimizăm şocurile economice la nivel micro şi macro economic.

Ce măsuri se impun pentru impulsionarea dezvoltării businessului mic şi mijlociu în Moldova?

Pe de o parte, ştiind care sunt constrângerile aferente dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, trebuie asigurat suportul financiar sau accesul la finanţare, diversificat, şi nu doar prin acele programe naţionale pe care noi le implementăm, le pilotăm, dar şi să îi ghidăm spre alte surse şi programe de finanţare, susţinute de UE. Aici aş scoate în evidenţă Programul pentru tineri PNAET, apoi PARE 1+1, mai nou – a demarat un program pentru femei în afaceri. Pe de altă parte, trebuie dezvoltată în continuare reţeaua de Centre Inteligente de Consultanţă în centrele raionale. Vreau să remarc, că am creat deja 12 business-incubatoare în diferite centre  raionale şi cred că această experienţă trebuie multiplicată. Nu în ultimul rând, trebuie continuate eforturile pentru penetrarea pe pieţele externe şi participarea mai activă în promovarea imaginii, dar şi a produselor din RM. În acest scop trebuie utilizate eficient şi targhetat resursele disponibile ale Fondului pentru promovarea exporturilor şi atragerea investiţiilor anume pentru a satisface aşteptările sectorului IMM-uri în partea ce ţine de participări la expoziţii internaţionale sau naţionale, inclusiv co-sponsorizări din partea MEI, identificarea unor parteneri străini care ar fi interesaţi într-un parteneriat cu IMM-uri din RM etc.

Ce ar trebui să se întâmple în 2018 în domeniile pe care le-aţi avut în gestiune în 2017?

Trebuie dusă la bun sfârşit restructurarea pe intern a Ministerului şi instituţiilor subordonate şi aplicarea procedurilor simplificate şi inteligente de gestiune a responsabilităţilor bazate pe practici pro-business. Este indiscutabilă finalizarea construcţiei gazoductului Ungheni-Chişinău. Pe partea de drumuri avem sunt mai multe drumuri naţionale care trebuie date în exploatare, dar şi foarte multe drumuri regionale şi locale. Pe domeniul comerţului exterior, sigur că trebuie continuate eforturile pentru a asigura o creştere a  exportului de minimum 10%. Într-un final, dacă toată conjunctura naţională şi internaţională va fi favorabilă, trebuie asigurat trendul ascendent de creştere economică şi de transformare a paradigmei de dezvoltare de la consum spre investiţii. Sunt convins, că proiectele investiţionale lansate şi negociate în anul 2017 vor contribui la crearea a cel puţin 12 000 locuri de munca noi în ţară.

Almanah Politic 2017