Cum ne ajută Uniunea Europeană și cum ne ajută Rusia

„Un pod modern, construit din fonduri europene, a pus capăt problemelor cu care se confruntau de ani buni locuitorii satelor Hîrbovăț, raionul Anenii Noi, și Proteagailovca, o suburbie a orașului Bender. Podul care lega cele două localități risca să se prăbușească de la o zi la alta, iar oamenii își puneau viața în pericol ori de câte ori îl traversau, se arată într-un comunicat de presă al PNUD Moldova”, scrie Elena Robu pe blogul ei.

Podul nu am mai fost reparat de 40 de ani. Ploile de toamnă și noroiul erau o adevărată provocare pentru cei peste 5 mii de locuitori ai satului Hârbovăț. Cel mai greu le venea copiilor, pentru că mergeau zilnic pe aici în drum spre școală. Podul reprezintă și singura cale de acces pentru mașinile de mare tonaj care transportă, la Chișinău, producția de la fabrica avicolă din Hârbovăț, unde muncesc sute de oameni de pe ambele maluri ale Nistrului.

„Nu ne mai despărțeam de cizmele de cauciuc”

Vladimir Calmâc locuiește chiar în preajma podului și povestește că până la reconstrucția acestuia fiecare ploaie era o adevărată problemă pentru oamenii care au casele în zonă. „Chiar vizavi de poarta mea era o groapă enormă în asfalt. Când treceau mașinile de mare tonaj cădea tencuiala de pe pereți. Cum începeau ploile, oamenii treceau la cizmele de cauciuc. În fiecare dimineață găseam după poartă câteva perechi de cizme străine, pline de noroi. Dimineața, sătenii care plecau la oraș le lăsau la noi în curte, iar seara le luau ca să poată ajunge acasă”, povestește bărbatul.

Maria Calmâc, o altă locuitoare a satului, spune că de când a fost renovat podul își vizitează mult mai des rudele care locuiesc în cealaltă parte a satului. „Mașinile, porțile și gardurile erau pline de noroi. După ploi, era tare greu de ajuns la rude. Acum, de când avem pod nou, e mult mai ușor”, spune femeia.

Le venea greu să se deplaseze și oamenilor din Proteagailovca, care veneau sâmbăta și duminica la târgul de la Hârbovăț ori la rudele care locuiesc aici.

„Riscam să stopăm circulația de la o zi la alta, iar legătura dintre sate ar fi dispărut cu totul. Mulți oameni de la noi au rude și prieteni în Proteagailovca. Dacă închideam podul, locuitorii satului Proteagailovca, care lucrează la noi în sat, ar fi pierdut mult mai mult timp și bani ca să ajungă la serviciu pe drumuri adiacente”, afirmă Ion Ghețan, primarul satului Hîrbovăț.

Problema a fost rezolvată cu ajutorul Uniunii Europene

Pentru că problema se agrava cu fiecare zi, primăria a identificat încă în anul 2011 resurse pentru elaborarea proiectului tehnic de reconstrucție a podului, iar în anii următori a apelat la mai multe fonduri naționale și internaționale pentru a găsi bani ca să realizeze proiectul.

Soluția a venit din partea Programului „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Datorită finanțării oferite de UE în valoare de aproape 3 milioane de lei, podul a fost reconstruit din temelie, iar o porțiune de drum adiacent, cu lungimea totală de 500 de metri, reparată capital.

Lucrările de reconstrucție au început în anul 2016 și s-au finalizat în decurs de câteva luni. Acum locuitorii din Hârbovăț nu mai sunt nevoiți să înfrunte noroiul, în zonă nu mai există risc permanent de accidente rutiere, iar cele două sate au un punct de legătură sigur.

„După renovarea podului, am reușit să organizăm câteva activități comune cu colegii „din stânga Nistrului”. Profesorii din localitatea vecină au fost la noi pentru schimb de experiență”, spune Ion Ghețan.

Podul de la Hârbovăț este unul dintre cele peste 80 de obiecte de infrastructură renovate prin intermediul Programului finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, implementat de PNUD Moldova. Programul contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru prin implicarea liderilor locali, reprezentanților mediului de afaceri și ai societății civile în proiecte comune de dezvoltare a afacerilor și îmbunătățirii infrastructurii sociale.

Așadar, iată exemple concrete de implicare din partea Uniunii Europene, prin finanțări care sunt extrem de necesare localităților din Moldova.

Câte asemenea proiecte ați auzit că sunt realizate cu suportul Federației Ruse? Sau câte drumuri au fost reparate în R. Moldova din banii Rusiei? Putem găsi mai degrabă informații despre impedimentele pe care le întâmpină agricultorii moldoveni care exportă produse agricole pe piața rusă.

sursa: elenarobu.md