PCRM: „De ce respectiva decizie e luată anume acum, în anul centenarului așa-numitei „marea unire”?”

Comitetului Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) a comentat vizita ministrului Apărării al României în Republica Moldova, informează Oficial.

Într-o declarație de presă, PCRM susține că, „aflarea unor militari străini pe teritoriul Moldovei este una dintre cele mai serioase încălcări ale principiului constituțional de neutralitate a țării”.

„Asta însă nu oprește regimul uzurpator, acesta demult transformând Legea fundamentală într-o cârpă de spălat podelele, de care, în mod ospitalier, propune să-și șteargă talpa cizmele militare române. De fapt, este vorba despre o invazie militară română sancționată de autoritățile moldovene. Rezultatele vizitei în Moldova a ministrului Apărării din România, Mihai Fifor, trezesc bănuieli serioase. După cum s-a anunțat, între el și ministrul Apărării din Moldova, „eminentul șef militar” Eugen Sturza, s-a ajuns la un acord privind crearea unui careva „batalion mixt”. Societății moldovenești i s-a promis că în viitorul apropiat va fi anunțat locul de dislocare a acestui detașament. Dar e clar și înainte de asta, chiar astăzi, că el se va afla în teritoriul Republicii Moldova”, se spune în declarație.

Potrivit PCRM, în acest context, apar un șir de întrebări legitime, la care societatea moldovenească are tot dreptul să pretindă la răspunsuri.

„1. Cine l-a împuternicit pe ministrul Apărării, Eugen Sturza, să ia asemenea decizii? Chestiunea privind crearea unei subunități militare mixte moldo-române nu a fost subiect de discuție nici în Parlament, nici în Guvern.

2. Care va fi raportul reprezentanței în acest batalion „mixt” a militarilor moldoveni și a celor români? Nu se va întâmpla că va fi un raport de un soldat moldovean la 100 de soldați români?
3. De ce respectiva decizie e luată anume acum, în anul centenarului așa-numitei „marea unire”? Nu se pregătește oare pentru acest „batalion mixt” același rol pe care, în anul 1918, l-au jucat trupele române de ocupație, care „i-au convins” pe membrii Sfatului Țării să-și dea voturile „pentru unire”, amenințându-i cu aplicarea armelor?
4. Ce fel de „situații excepționale” din Moldova intenționează să le pună în ordine militarii români în anul alegerilor parlamentare? Nu au oare de gând autoritățile noastre să-i implice pe aceștia la reprimarea eventualelor proteste ale poporului împotriva regimului oligarhic mafiot, împotriva sărăciei și a samavolniciei, împotriva lichidării treptate a statului moldovenesc independent?
5. Ce rol îi este atribuit în acest act de trădare așa-numitului comandant suprem, altfel spus, președintelui Dodon, care încă n-a dat o apreciere înțelegerilor de culoar ale miniștrilor Apărării din Moldova și România? De ce, în baza acestui subiect, el nu a convocat până acum Consiliul de Securitate? Cine și în ce mod i-a închis gura?”, scrie PCRM.

Totodată, PCRM, în mod categoric, insistă ca, în viitorul cel mai apropiat, populația Republicii Moldova să primească răspunsuri la toate aceste întrebări.

Mihaela Rotari