(INTERVIU) Olga Coptu: BRD-ul depune eforturi continuu pentru a introduce domeniul Diaspora, Migrație și Dezvoltare în strategiile și politicile de stat

Olga Coptu, șefa Biroului pentru Relații cu Diaspora (BRD), în cadrul unui interviu pentru OFICIAL.md, a vorbit despre experiența de reprezentantă a diasporei în Italia, problemele în ceea ce privește dialogul dintre autoritățile de la Chișinău și diaspora, dar și despre alte aspecte importante ce țin de activitatea instituției.

Oficial: Aveți experiență de reprezentantă a diasporei Republicii Moldova din Italia. În ce măsură v-a ajutat aceasta în funcția de șef al Biroului Relații cu Diaspora?

Olga Coptu: Experiența acumulată în Italia, timp de 8 ani, m-a ajutat să mă dezvolt în plan profesional, cât și personal. Pe lângă studiile „La Sapineza di Roma” – facultatea de științe politice, alături de alți colegi, am dezvoltat și implementat mai multe proiecte cu și pentru diasporă: de la organizare de evenimente sau conferințe până la editarea ziarului migranților moldoveni. Astfel de activități au pus în evidență reușitele diasporei noastre, dar și foarte mute necesități. În toți acești ani, am învățat să lucrez eficient, să lucrez într-un mediu multicultural, să fiu deschisă în comunicarea cu oamenii, să gândesc în soluții și, nu în ultimul rând, am căpătat o atitudine inovativă și sustenabilă în tot ceea ce fac, ceea ce, de altfel, mă strădui să transmit și echipei mele în cadrul BRD. Mai mult decât atât, activitatea din Italia mi-a deschis orizonturile cunoașterii diasporei din interior. Astăzi, pentru mine, cunoașterea palmaresului de activități și necesități ale diasporei, bineînțeles, reprezintă un atu: mai ales că este vorba de a lucra cu circa un milion de persoane aflate peste hotarele țării.

O.: Care au fost primele acțiuni întreprinse în funcția respectivă?

O.C.: Am fost investită în funcție în august 2016, or numirea în funcție a coincis cu perioada „fierbinte” pentru BRD, având în vedere că anume în luna august au loc Zilele Diasporei. Aceasta a presupus organizarea a o serie de evenimente: Congresul Diasporei, Forumul Economic și, bineînțeles, implementarea programului DOR. Pe lângă activitatea obișnuită de coordonare a politicii de stat în domeniu, am fost antrenată în campania de informare pentru diasporă privind alegerile prezidențiale 2016. În paralel, au fost conceptualizate și implementate programele de granturi pentru diasporă în cadrul Diaspora Engagement HUB, grație efortului comun cu OIM – misiunea în Moldova, și finanțatorilor – Agenția Elvețiană de Dezvoltare și Cooperare, au fost acordate 55 granturi pentru membrii diasporei.

O.: Ce fac autoritățile din R. Moldova pentru a readuce cetățenii în țară?

O.C.: Am menționat despre Diaspora Engagement HUB, unde am avut subprogramul „Reîntoarcere profesională”,  la care au fost depuse 34 aplicații, dintre ele 10 granturi au fost alocate pentru reveniri profesionale în țară. Astfel, experiența din afară a servit instituțiilor publice și private de la noi. O sarcină nouă pentru BRD în acest an ar fi elaborarea și implementarea Planului privind integrarea cetățenilor Republicii Moldova reîntorși din afara hotarelor, este un plan complex care implică coordonare și eforturi comune interinstituționale.

O.: Până la data de azi, câți moldoveni trăiesc și muncesc cu actele în regulă peste hotare? Câți ilegal?

O.C.: E o întrebare pe cât de importantă, pe atât de complicată. Nu există o statistică absolută, nu dispunem de date clare și este normal că noi ca țară furnizoare de migranți să nu avem o cifră categorică, în special – dacă vorbim de cei care se află ilegal pe teritoriul unei țări străine. Mai mult decât atât, nici țările-gazdă nu au cifrele persoanelor care se află ilegal pe teritoriul lor, decât în cazul când acestea au fost identificate de structurile de forță… Cu siguranța, acești cetățeni reprezintă un capital uman valoros pentru țară și trebuie gândite mecanisme de guvernare a acestui fenomen.

O.: Cum evoluează lucrurile în asigurarea condițiilor de muncă și pensionare pentru conaționalii noștri peste hotare?

O.C.: Trebuie să menționez că, în ultimii ani colegii de la MMPSF au reușit să încheie 13 acorduri de protecție socială – acorduri importante pentru noi ca țară de origine a migranților, însă, din păcate, rămân mai puțin receptive, la solicitările Guvernului de la Chișinău, țări de destinație cum ar fi: Italia, Grecia, Federația Rusă, acele state în care sunt majoritatea migranților noștri și pentru protejarea drepturilor lor, interesul Guvernului rămâne a fi sporit.

O.: Potrivit unui bilanț, populația R. Moldova se va reduce cu 20 la sută până în 2050. De aici, rezultă mai mulți copii lăsați în grija buneilor, o îmbătrânire accentuată a populației, dar și mai multe familii destrămate. Pe ce ar trebui să se axeze autoritățile pentru a stagna acest val al emigrărilor?

O.C.: Există o realitate evidentă, lumea pleacă din Republica Moldova și migrația, din păcate, are o conotație negativă pentru țara noastră, dar nu doar negativă și vreau să accentuez acest lucru. Țări care au o migrație mult mai mare decât cea care a investit R. Moldova au știut sau au învătat să gestioneze aceste procese, or noi la Chișinău încercăm să valorificăm acest imens potențial dispersat pe glob, care pe scurt îl numim diaspora. De fapt, ei sunt oameni, rude, mame, soți, copii, persoane originare din R. Moldova, care nu trebuie văzute ca număr, număr de votanți, remitențe sau „invizibili”. Toate aceste persoane sunt o resursă atât pentru țara de origine, cât și pentru cea de destinație. Atunci când ai atât de mulți cetățeni plecați, nu este loc pentru experimente sociale, este timpul ca țară să-și asume angajamente clare, inclusiv față de donatori și să depună eforturi pentru a dezvolta și consolida politicile statului în beneficiul cetățeanului. O altă abordare greșită este atunci când tratăm cetățenii noștri din afară ca pe un corp străin, ei sunt în marea lor majoritate cetățenii acestui stat, politicile noastre toate îi vizează direct.

O.: Cum mențineți legătura cu conaționalii noștri?

O.C.: Există o comunicare constantă, colegii de la BRD sunt receptivi la solicitările din diasporă și în măsura posibilului Guvernul sprijină comunitățile din afară. Relația cu diaspora la etapă în care se află R. Moldova este, bineînțeles, bazată și pe afecțiune, relația cu țara de origine o putem defini prin cuvântul Dor. Sub aspect politic avem necesitatea de protecție a migranților, elaborarea programelor pentru diasporă și atragerea investițiilor în țară. De menționat – eforturile asociațiilor diasporale în promovarea țării, conlucrarea cu Misiunile diplomatice, organizarea în comun a evenimentelor cum ar fi: Mărțișor, Zilele Naționale, Sărbători de iarnă și altele.

O.: Care sunt problemele în ceea ce privește dialogul între autoritățile de la Chișinău și diaspora?

O.C.: Stricto sensu (expr. lat. „în sens strict”), dialogul presupune implicarea a două părți în proces, or în ultima perioadă, recunoaștem că nu există un consens în diasporă privind legătura cu autoritățile de la Chișinău, pe deoparte avem mai mulți reprezentanți din diasporă care neagă orice formă de comunicare, construiesc ziduri și nu-și doresc, de fapt, o comunicare cu guvernarea. Pe de altă parte, programele guvernamentale Diaspora Engagement HUB s-au bucurat de un succes real, or cetățenii din afara hotarelor au probleme și necesități zi de zi, iar noi, instituțiile statului, trebuie să răspundem la ele, să căutăm soluții, să facilităm sau cel puțin să fim receptivi la toate aceste probleme sau propuneri, de ce nu?!

O.: Ce planuri are BRD pentru a consolida relația cu moldovenii de peste hotare?

O.C.: BRD-ul are misiunea de a asigura un cadru de politici coerent  și comprehensiv pentru  consolidarea  diasporei  moldovenești,  care  include  cetăţenii  Republicii  Moldova, stabiliţi  temporar  sau  permanent  peste  hotarele  ţării, persoanele  originare  din  Republica  Moldova  şi descendenţii  lor,  precum  şi  comunităţile  formate  de  aceştia,  în  scopul  participării  active  a  tuturor cetățenilor țării la dezvoltarea economică, socială și culturală a țării de origine și de destinație. BRD-ul depune eforturi continuu pentru a introduce domeniul Diaspora, Migrație și Dezvoltare în strategiile și politicile de stat și în acest sens a fost elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern, care extinde puncte focale responsabile de diasporă cu titlu de recomandare și la nivelul Administrației Publice Locale (APL), introduce un Comitet de coordonare a politicilor în domeniu, inclusiv mecanismul de funcționare a acestuia. Pentru beneficiarii din diasporă, vom dezvolta programe existente și încercăm să elaborăm programe noi, pe care le vom realiza, nemijlocit, cu implicarea directă a membrilor diasporei.

Mihaela Conovali

foto: Sandu Tarlev