Secretarul stiințific general al Academiei de Știinte a Moldovei: „Quo vadis, Academia?”

Secretarul stiintific general al Academiei de Stiinte a Moldovei, Dr. hab., conf. univ. Aurelia Hanganu, susține că „este axiomatic deja faptul că trăim zilnic un război informațional, iar mesajele  pe care le  receptăm provin din diferite medii care nu respecta întotdeauna principiul adevărului”.

„Se pare că drept bază „veridică” pentru informația promovată de unii autori au devenit … bârfele. Așa, spre exemplu, apare o scrisoare  deschisă, adresată conducerii țării “semnată” de 16 autori… fără nume care se declară îngrijorați de soarta Academiei de Științe. Așa apare o informație, reluată de nenumărate ori, că Duca, președintele Academiei,  ar avea presupuse averi prin țările mediteraneene,  fără a se face vreo trimitere la vreun înscris oficial care să demonstreze acest lucru.  Tot așa apare o știre despre ilegalitatea aflării în funcție  a președintelui Academiei, fără să se țină cont de termenii de aplicare a legii, tot așa se exteriorizează alte frământări  legate de viitorul Academiei de Științe ca instituție și tot așa mai departe”, mai spune Hanganu într-un comentariu.

Ea afirmă că se creează impresia că tot ce se întâmplă în Academia de Științe a Moldovei ține de viața personală a șefului ei, pe care îl urmăresc atent ochii și urechile unor cetățeni vigilenți. „Dar care nu vor  să vadă și să audă, sau să recunoască, ce se întâmplă cu adevărat, făcând abstracție de destinul cotidian al celui mai de valoare element al sistemului – cercetătorul științific. Pentru că ce se vrea e tocmai devierea atenției către persoana lui Gheorghe Duca și a altor academicieni care, în realitate, luptă la moment pentru păstrarea Academiei ca instituție de importanță națională, care să rămână independentă și să-și exercite dreptul de a avea propria opinie, a formula și promova propriile concluzii, a promova și realiza cercetări pe care le consideră importante pentru viitorul acestei țări. Or, situația prezentă este una critică. În aceste jocuri de culise, se știrbește reputația  intelectualității, se denaturează importanța științei pentru evoluția societății, se divizează o comunitate care apoi să fie cucerită după străvechiul principiu al măturii și nuielelor. Suferă o instituție întreagă  și o comunitate. Așa se face că o bună parte din Academie și instituțiile din cadrul ei sunt puse în situația să răspundă de nenumărate ori, la aceleași întrebări ale tot felul de controlori veniți în tot felul de inspecții interminabile, fiind lipsiți de timpul elementar  pentru a se ocupa de lucrurile importante pe care ar trebui să le facă”, a explicat conferențiarul universitar.

Aurelia Hanganu se întreabă „Ce se întâmplă de fapt?”. „Și în acest sens vom apela la surse directe de informație, accesibile tuturor, întâi de toate prin intermediul paginii web a Academiei – www.asm.md.

Raportul experților europeni, care au muncit cca nouă luni ca să înțeleagă ce reprezintă  și  unde se află sistemul științei din țara noastră spune explicit, lumii întregi, că situația cercetării moldave este la limita de jos a existenței ei.

Și nu pentru că nu ar avea rezultate, ci dimpotrivă – pentru că se lucrează pe entuziasmul celor care mai sunt în sistem și care depun toate eforturile ca să asigure continuitatea lui. Iar cum se știe, entuziasmul  nu prea hrănește familia. Raportul spune că numărul infim al cercetătorilor științifici raportat la numărul de locuitori  ne plasează pe ultimul loc între țările europene, Altfel spus, cercetătorii în Republica Moldova reprezintă o comunitate pe cale de dispariție. Asta pentru că finanțarea cercetării de la bugetul de stat s-a tot redus până la momentul când nu se mai poate reduce ceva. Și totuși, comunitatea aceasta mică și nesusținută, blamată în interiorul țării că nu ar face nimic și numai ar profita, are succese recunoscute pe plan internațional (pentru câteva exemple să se vadă rapoartele secțiilor de științe pentru anul 2016, plasate integral pe site-ul www.asm.md). Pentru că anume această comunitate, în frunte cu  președintele Academiei de Științe, Gheorghe Duca, a fost cea care a asigurat asocierea țării noastre la Uniunea Europeană promovând  cu insistență ideea de asociere a comunității științifice la Programul Cadru european  FP7 și de raliere a științei autohtone la standardele celei europene.

Astăzi, la 5 ani din momentul semnării acelui acord, suntem asociați la un alt program european de anvergură – Orizont 2020. Drept urmare, putem participa în condiții egale la concursurile anunțate pe domenii diferite de cercetare-dezvoltare și putem obține finanțarea care să ne asigure continuitatea cercetărilor în interes național și internațional. Lipsa de  infrastructură, echipamente, dotări și materiale pe care le au, de exemplu,  nemții, sau francezii, sau elvețienii, sau spaniolii etc., nu ne fac mai puțin competitivi.  Dintre țările Parteneriatului Estic, suntem cei mai buni, cei mai activi și cei mai eficienți”, a menționat Secretar stiințific general al Academiei de Știinte a Moldovei.

Totodată, Aurelia Hanganu s-a referit și la ceea ce recomandă experții:

„Lucruri simple, corecte și care vor asigura dezvoltarea științei în Republică și o situație socială adecvată pentru cercetători. Dar mai întâi de toate recomandă ca Academia să-și păstreze independența, autonomia și să i se asigure integritatea fizică ce îi va garanta și integritatea de opinie. Recomandă finanțarea instituției în creștere, modernizarea ei și asigurarea condițiilor decente de muncă și carieră pentru tinerii care vor să vină în cercetare. Recomandă crearea unei Agenții Naționale în domeniul cercetării și inovării, independentă și neafiliată politic, care să fie responsabilă pentru organizarea concursurilor de cercetare în țara noastră.

Deci propunerile pe care le au experții internaționali pentru îmbunătățirea și dezvoltarea sistemului științei din Republica Moldova necesită efort conjugat – al comunității academice și al celor aflați la guvernare, susținerea societății și implicarea fiecărui cercetător, al universitarilor, al oamenilor de afaceri, precum și susținerea informațională, cea pe care mass media ar putea să o asigure. Aceste evenimente ar putea furniza, pentru  buletinele de știri, spațiile de discuții televizate, primele pagini ale edițiilor de presă, informații autentice, din primă sursă, serioase, de importanță națională, de importanță pentru viitorul țării”.

„Prin urmare, Academia de Științe a Moldovei, instituție care muncește în interesul țării, trebuie să fie apreciată la valoarea ei, susținută și respectată”, a adăugat ea.

Mihaela Rotari