Directorul ANSA: Anul agricol s-a dovedit a fi unul cu surprize în aspect climateric, totuși volumul exporturilor…

Directorul ANSA: Anul agricol s-a dovedit a fi unul cu surprize în aspect climateric, totuși volumul exporturilor…

Astăzi, Directorul General al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Gheorghe Gaberi  a susținut un briefing de presă cu privire la bilanțul exporturilor de produse de origine vegetală. În deschiderea evenimentului, Directorul ANSA a menționat că, cu toate că anul agricol s-a dovedit a fi unul cu surprize în aspect climateric, totuși volumul exporturilor a crescut semnificativ, ceea ce a demonstrat că agricultorii noștri se acomodează condițiilor și indiferent de circumstanțe obțin rezultate  bune.

Constatarea se referă în primul rând la totalurile pe zece luni ale anului curent, înregistrate  la exportul cerealelor, care pentru prima dată a atins cifra de un milion de tone, cu aproape 300 de mii de tone mai mult în comparație cu anul trecut.

La același capitol al exportului de produse de origine vegetală, menționăm  că volumul total al exportului de fructe în anul trecut a fost de 155 mii 490 de tone, iar în anul curent, în 10 luni, acest indice a atins cifra de 209 de mii 250 de tone, creșterea-i de aproximativ 54 mii de tone.

La o analiză mai detaliată a exporturilor de fructe, observăm o tendință tot mai pronunțată spre diversificarea producerii. Pe lângă mere, care tradițional ocupă primul loc printre fructele exportate (133 mii tone în zece luni ale anului curent față de 103 mii tone în 2015), se exportă tot mai multe caise –  7 mii tone (a. 2015 – 3 mii tone),

piersic –  6 mii tone (a. 2015 – 3,7 mii tone)

prune –  42 mii tone (a. 2015 – 36 mii tone)

zmeură –  950 tone (a. 2015 – 722 tone)

căpşuna –  360 tone (a. 2015 – 84 tone)

Struguri  – 39 mii tone (a. 2015 – 28,5 mii tone).

Este o tendință lăudabilă această diversificare, fiindcă în comparație cu merele, alte  fructe cum ar fi spre exemplu piersicile, cireșele,  prunele, precum și căpșunele, zmeura și alte pomușoare aduc o plusvaloare mult mai mare producătorilor, acesta fiind, în fond scopul spre care ar trebui să tindă agricultorii noștri.

În același context de diversificare a produselor exportate, menționăm că agricultorii noștri, pe lângă produsele tradiționale, exportă tot mai multe ciuperci, muștar alimentar, semințe de struguri, măceș, făină de porumb și de secară. La unele din aceste produse (muștar, nuci în coajă și ciuperci) volumul s-a dublat sau a crescut considerabil. De menționat că pentru prima dată în anul curent pe piețele străine s-au exportat  migdale, gutui, mure, tomate uscate (în Elveția),  castraveți murați uscați tăiați, năut, făină de porumb și făină de secară, hrean.

O altă tendință pozitivă este creșterea considerabilă a producerii și  exportului de material săditor. Au crescut mult exporturile de pomi fructiferi tradiționali, cum ar fi caișii, cireșii, merii, perii și vișinii, s-a dublat vânzările de arbuști de agriș, coacăză și zmeură. Pentru prima dată s-a făcut export de material săditor de alune, păducel și căpșună.

De menționat că mai bine de jumătate din sortimentul variat de pomi și arbuști a fost vândut pentru prima dată în statele Uniunii Europene.

De altfel, piața UE devine tot mai atractivă și mai accesibilă pentru agricultorii moldoveni. Astfel, dacă în anul trecut pe piețele țărilor din Comunitatea Europeană s-a vândut o cantitate simbolică de material semincer, atunci în zece luni ale anului curent, situația s-a schimbat radical: volumul exportului de semințe a ajuns la 100 de tone, dintre care 87 de tone constituie semințele de porumb. S-a mai livrat o cantitate de 196 de mii de puieți și arbuști, în creștere cu 58 de mii de bucăți, până la 208 mii de tone a crescut volumul cerealelor vândute, iar fructe în stare proaspătă s-au vândut aproape 10 mii de tone. De la 5300 de tone la 7 mii de tone s-a majorat și volumul strugurilor vânduți în stare proaspătă.

Piața CSI rămâne a fi una tradițională pentru mai mulți agricultori din țară. Aici observăm o creștere considerabilă de livrări de material săditor, de la un milion de bucăți la trei milioane. În schimb, la nivelul anului trecut (780 de tone) au rămas livrările de material semincer, nivelul vânzărilor de fructe fiind în scădere de la 88 de mii de tone la 70 de mii. S-a diminuat și cantitatea de legume în stare proaspătă iar cantitatea de cereale, a crescut, comparativ cu anul trecut de la 150 de mii,  la 260 de mii de tone.

În Federația Rusă s-au exportat, comparativ cu aceiași perioadă a anului trecut, mai puține semințe, de la 21 la 7 tone. În schimb, exportul de material săditor a crescut de la 130 de mii de bucăți la 190 de mii, în temei de puieți de măr. A crescut și volumul vânzărilor de fructe în stare proaspătă de la 60 de mii de tone în zece luni ale anului trecut, la 129 de mii de tone în zece luni ale anului curent. În comparație cu perioada respectivă a anului trecut a crescut și cantitatea de struguri de masă livrați în această țară, de la 14440 de tone la 18350 de tone.

ÎN CONCLUZIE: Cele mai importante piețe de desfacere rămân a fi cele din Uniunea Europeană (România, Lituania, Polonia, Germania, Italia, Slovenia ș. a).  Dintre țările CSI, comerțul este constant în creștere cu Belarus, Kazahstan, Ucraina și Georgia. Comerțul cu Federația Rusă este sub nivel, cauzele fiind bine cunoscute.

 

Maria Roșca

Share