Cătina nu este atât de sănătoasă precum credeai. Iată când poate deveni periculoasă!

Fructele de cătină sunt recunoscute drept cele mai eficiente polivitamine naturale. Arma secretă a catinei este concentraţia ridicată de vitamina A şi betacaroten, un puternic antioxidant care contribuie la regenerarea ţesuturilor prin crearea de celule noi.

Acest aliaj de substanţe vitale ajută sistemul imunitar să ţină bolile departe de noi. Cătină poate fi consumată în mai multe feluri, de exemplu în stare pură, cu miere, în formă de pulbere, suc, ulei, vin, gem, ceai, tinctură, etc. Cătină este un excelent imunostimulator, cicatrizant, antiinflamator, anticancerigen, astringent, antibiotic, afrodisiac.

Preparatele pe bază de cătină sunt recomandate în caz de: afecţiuni hepatice, oculare, răceli, viroze respiratorii, afecţiuni gastroduodenale, urticarii, eczeme, ulcer gastric, ateroscleroză, oboseală cronică, surmenaj.

Pe lângă multiplele indicaţiile terapeutice există şi o parte negativă, care de cele mai multe ori este necunoscută sau neglijată. Că orice medicament de sinteză, plantele medicinale au efecte secundare, contraindicaţii, pot provoca complicaţii atunci când nu se respectă doza. E bine de ştiut că folosirea plantelor nu este complet inofensivă, e necesar să se respecte strict dozele şi termenii. Depăşirea acestora provoacă deseori diferite dereglări în funcţionarea echilibrată a organismului.

Atenţie! Cătină este contraindicată pentru bolnavii cu colecistită acută, pancreatită, diaree cronică. La bărbaţi, cătina albă poate provoacă prostatită adenomatoasa, iar la femei mastopatie din cauza conţinutului de fitohormoni. În caz de astm bronşic şi în alte cazuri rare, betacarotenul, care se află în cantităţi mari în cătina albă, poate provocă alergie, conform realitatea.net.