Curtea de Conturi a examinat auditul realizării Programului național de combatere a hepatitelor virale

Curtea de Conturi a examinat în cadrul ședinței publice din 20 mai curent Auditul privind performanța sistemului instituțional la administrarea mijloacelor pentru realizarea Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C și D.   

Potrivit unui comunicat al Curții, scopul auditului a constat în evaluarea eficacității implementării acestui Program și a impactului acestuia asupra sănătății publice. Perioada auditată a cuprins anii 2013-2015.

 Hepatitele virale B, C și D constituie una dintre problemele majore de sănătate publică, datorită răspândirii globale, morbidității și mortalității crescute cât și ratei înalte de invaliditate. Reieșind din acestea Guvernul a aprobat Programul național de combatere a hepatitelor virale B, C și D pentru anii 2012-2016. Pentru implementarea Programului au fost specificate 6 activități prioritare ce urmează a fi întreprinse, și anume: cercetarea științifică; supravegherea epidemiologică; profilaxia nespecifică a hepatitei virale B,C și D; informarea populației; diagnosticul de laborator a hepatitelor virale B,C și D; depistarea bolnavilor, tratamentul și dispensarizarea.

Ministerul Sănătății este responsabil de implementarea, monitorizarea și raportarea executării Programului către Guvern.

Datele statistice relevă că în anul 2015 numărul persoanelor bolnave cu hepatite cronice şi ciroze hepatice de origine virală a constituit 48,1 mii persoane, fiind în continuă creștere, comparativ cu anii precedenți (44,4 mii bolnavi în 2013). În același timp, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, Republica Moldova se află pe primul loc după mortalitatea prin ciroze hepatice (71,2 cazuri de deces la 100 mii populație).

Sfera de audit a cuprins activitățile orientate spre realizarea Programului de către Ministerul Sănătății, Centrului Național Sănătate Publică (CNSP), Centrul Național de Management în Sănătate, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Compania IMSP Institutul Mamei și Copilului, IMSP Spitalul Clinic Republican, în perioada anilor 2013-2015.

Sursele potențiale de finanțare a Programului:

·        bugetul de stat (în limitele mijloacelor destinate ocrotirii sănătății);

·        Fondurile de asigurări obligatorii de asistență medicală FAOAM (pentru prestarea serviciilor de profilaxie, tratament și dispensarizare în instituțiile medico-sanitare);

·        fondurile AAPL (pentru dotarea instituțiilor medico-sanitare din subordine, promovarea sănătății și realizarea măsurilor de prevenție);

·        fondurile organizațiilor internaționale;

·        alte surse legale.

Misiunea de audit a stabilit că, măsurile de prevenire, profilaxie și supraveghere epidemiologică (vaccinări, sterilizări, testări de laborator etc.) au determinat diminuarea, comparativ cu anii precedenți (2012-2014), a numărului de bolnavi (nivelului morbidității) cu hepatite virale acute.

În scopul realizării activităților specifice ale Programului au fost planificate pentru anii 2012-2016 cheltuieli totale în sumă de 976,8 mil. lei. Auditul relevă că, pentru realizarea activităților Programului au fost planificate mijloace semnificative în sumă de 530,1 mil. lei  (54,3% din bugetul total preconizat) în lipsa identificării sursei de acoperire. Mijloacele financiare real achitate (circa 115,2 mil.lei) pentru realizarea activităților Programului au constituit circa 20% din suma mijloacelor planificate (580,1 mil.lei).

Insuficiența de mijloace financiare real alocate, precum și nerealizarea de către Ministerul Sănătății a atribuțiilor regulamentar delegate privind identificarea resurselor suficiente și surselor suplementare pentru realizarea activităților specifice ale Programului, denotă o planificare neargumentată a mijloacelor, care nu asigură durabilitatea și plenitudinea finanțării Programului,  generînd, an de an, creșterea numărului de bolnavi cu hepatite virale cronice și ciroze hepatice.

Potrivit prevederilor Programului este recomandată vaccinarea totală a populației generale pentru extinderea la maximum a păturii imune a populației contra virusului hepatitei B. Potrivit CNSP, diminuarea ratei de imunizare a persoanelor din grupurile de risc a fost influențată de fluxul sporit de migrație a cetățenilor, nivelul scăzut de informare și mediatizare a campaniei de vaccinare contra hepatitei virale B. În consecință s-a diminuat rata medie de acoperire cu vaccinuri de la 84% în anul 2013 pînă la 77% în 2015 (noiembrie).

Unul din obiectivele stabilite în Program este asigurarea cu tratament antiviral a pacienților (copii și adulți) cu hepatite virale cronice și ciroze hepatice anual: cel puțin cîte 300 pacienți cu virusurile hepatitei B,C și cel puțin 100 – cu virusul hepatitei D. A fost realizat în cuantum de 37,8 % din totalul pacienților planificați pentru tratament (2100 oameni), ce a generat creșterea continuă a numărului bolnavilor cu hepatite virale cronice și ciroze hepatice (de la 44,4 mii pacienți în 2013 pînă la 48,2 mii pacienți în 2015).

Programului se bazează pe principiul de colaborare, la realizarea acțiunilor, a mai multor autorități publice, servicii, organizații și instituții, sub coordonarea Ministerului Sănătății. În rezultatul acumulării probelor de audit, inclusiv la IMSP Spitalul Clinic Republican și IMSP Institutul Mamei și Copilului, instituții implicate în tratamentul antiviral a pacienților cu hepatite virale cronice (activitatea cea mai semnificativă a Programului), auditului nu i-au fost prezentate confirmări scrise (acte, note, procese-verbale etc.) privind măsurile de monitorizare și control întreprinse de către Ministerul Sănătății, Centrul Național de Management în Sănătate, Centrul Național de Sănătate Publică alte entități abilitate.

Sistemul instituțional creat pentru administrarea mijloacelor destinate implementării Programului național de combatere a hepatitelor virale B,C și D pentru anii 2012-2016 este unul neperformant, fiind însoțit de probleme, nereguli și carențe ale sistemului de control intern, care în consecință a influențat lipsa de funcționalitate a acestuia la toate etapele: de planificare, realizare, monitorizare și raportare. 

Totodată, deficiențele enumerate, dar și insuficiența de resurse financiare în final au influențat negativ nivelul de realizare a programului, eficacitatea și impactul acestora asupra neatingerii scopului și nivelului redus de realizare a indicatorilor. 

Entitățile supuse auditului urmează să informeze Curtea de Conturi semestrial despre implementarea recomandărilor în termen maxim de 12 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Hotărârea Curții de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Doina Secrieru