BNS: Numărul populației cu reședință obișnuită este în scădere cu 1,0% față de 1 ianuarie 2025

Biroul Național de Statistică (BNS) prezintă datele preliminare privind numărul populației cu reședință obișnuită², la 1 ianuarie 2026.

Populația cu reședință obișnuită reprezentă persoanele care au locuit preponderent, în ultimele 12 luni ale anului de referință, pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude și prieteni, activităților de afaceri, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

Conform datelor precizate³, numărul populației cu reședință obișnuită (PRO) la 01.01.2025 a constituit 2388,6 mii persoane, sau în scădere cu cca 27,0 mii persoane (cu 1,1%) față de datele precizate la începutul anului 2024.

Numărul populației cu reședință obișnuită la 01.01.2026, conform datelor preliminare⁴, a constituit 2365,6 mii persoane, fiind în scădere cu cca 22,9 mii persoane (cu 1,0%) față de începutul anului precedent.

Figura 1. Numărul populației cu reședință obișnuită, pe medii, la începutul anilor 2024-2026
(calculate în baza datelor Recensământului populației și locuințelor din 2024)

Într-o măsură mai mare, scăderea populației a fost mai pronunțată în mediul rural – cu 1,3% mai puțin comparativ cu anul 2025, iar în mediul urban – cu 0,6 % mai puțin (Tabelul 1 din Anexă).

Factorii care determină modificarea numărului PRO sunt sporul natural și sporul migratoriu extern. Ca și în anii precedenți, scăderea numărului populației a fost influențată în mare parte de migrația internațională netă⁵, care rămâne în continuare negativă. În anul 2024, conform datelor precizate, migrația netă internațională a înregistrat valoarea de -17,6 mii persoane, iar în anul 2025 de -13,0 mii persoane, conform estimărilor provizorii (Figura 2).

Sporul natural negativ în anul 2025 (-10,0 mii persoane), a scăzut față de anul precedent (-9,9 mii persoane în 2024).

Figura 2. Componentele evoluției populației cu reședință obișnuită, în anii 2024-2025

Repartizarea PRO pe grupe de vârstă și pe regiuni de dezvoltare este prezentată în Figura 3.

Figura 3. Repartizarea populației cu reședința obișnuită, pe unele grupe de vârstă
și pe regiuni de dezvoltare, la începutul anului 2026⁵

Conform Figurii 3, structura populației după unele grupe de vârstă pe regiuni, este relativ uniformă. În acest sens, cu o diferență mai mare, se remarcă municipiul Chișinău, unde, ponderea persoanelor în vârstă aptă de muncă (16-60/62 ani⁶) este cea mai mare, iar ponderea persoanelor vârstnice (61/63 ani și peste) este cea mai mică, comparativ cu celelalte regiuni.

În regiunea Nord se înregistrează cea mai mică pondere a persoanelor tinere (0-15 ani) – 19,6% și cea mai mare pondere a persoanelor vârstnice (61/63 ani și peste) – 26,5%.

Ponderea populației vârstnice a crescut în toate regiunile de dezvoltare față de anul 2025. Cele mai mari creșteri ale acesteia se atestă în UTA Găgăuzia – cu 0,4 puncte procentuale comparativ cu anul precedent.

Figura 4. Numărul populației cu reședința obișnuită în profil teritorial, pe sexe la 1 ianuarie 2026

Populația feminină, la fel ca și în anii precedenți, continuă să predomine. Conform estimărilor preliminare, la începutul anului 2026, populația feminină a constituit 1262,8 mii persoane sau 53,4% din populația țării. Totodată, populația masculină a reprezentat 1102,8 mii persoane sau 46,6% din populația țării.

Populația cu reședință obișnuită în profil teritorial, repartizată pe sexe, are o structură echilibrată. În toate raioanele Republicii Moldova, în mod tradițional, numărul femeilor îl depășește pe cel al bărbaților. Cel mai pronunțat ecart de gen în favoarea femeilor se observă în raioanele: Drochia, Edineț, Ocnița, UTA Găgăuzia și municipiile Chișinău și Bălți, unde la 100 de femei revin mai puțin de 85 bărbați (Tabelul 2 din Anexă).

Figura 5. Distribuția populației cu reședință obișnuită, pe grupe de vârstă,
la 1 ianuarie 2026 comparativ cu 1 ianuarie 2025

În structura pe grupe de vârstă a populației cu reședință obișnuită, la 01.01.2026, cea mai mare pondere (de 7,7%) au avut-o persoanele din grupa de vârstă 35-39 de ani, înregistrând o descreștere nesemnificativă (cu 0,1 p.p) comparativ cu anul precedent. Aceeași grupă de vârstă a înregistrat cea mai mare pondere și în rândul populației masculine (8,0%). În rândul populației feminine cea mai mare pondere a avut-o grupa de vârstă 65-69 ani (8,1%). Din grupele de vârstă tinere și adulte, grupa de vârstă de 20-24 ani a înregistrat ponderea cea mai mică – de circa 4,5% (Figura 5, Tabelul 3 din Anexă).

Vârsta medie a populației la 1 ianuarie 2026, a crescut nesemnificativ cu 0,1 ani comparativ cu anul precedent (de la 40,7 ani la 40,8 ani). Vârsta medie a populației feminine a constituit 42,6 ani, fiind cu 3,8 mai mare față de vârsta medie a populației masculine (38,8 ani).

Piramida populației, la începutul anului 2026, arată clar un model de micșorare a populației la vârstele de 25-29 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii (Figura 6).

Figura 6. Populația cu reședință obișnuită pe vârste și sexe, la 1 ianuarie 2026