(INTERVIU) Viorel Godea: Deja la această etapă trebuie să studiem atent normele în vigoare în UE în domeniul construcţiilor şi să le implementăm

Interviu cu Viorel Godea, director general al companiei de construcţii „Lagmar” 

Domnule Godea, într-un editorial, dvs. menţionaţi că integrarea europeană a Republicii Moldova va avea impact direct asupra pieţei construcţiilor. Aţi putea deschide parantezele?

V.G.: Experienţa altor ţări arată că procesul de integrare europeană este în puternică conexiune cu dezvoltarea domeniului construcţiilor. Astfel, integrarea europeană presupune în primul rând dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii, iar în acest proces companiilor de construcţie le revine un rol-cheie.

De asemenea, integrarea europeană presupune proiecte de modernizare în special în mediul rural, nivelul de viaţă fiind aici mult mai scăzut decât în mediul urban. Uniunea Europeană alocă fonduri substanţiale anume pentru proiecte implementate în mediul rural şi cea mai mare parte a acestora sunt valorificate de către companiile de construcţii.

De asemenea, integrarea europeană presupune şi noi standarde de eficienţă energetică. Şi proiectele implementate în acest sens vizează inclusiv îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor publice, procese implementate de companiile de construcţii.

Eu am invocat doar câteva exemple, dar şirul acestora poate fi continuat.

Deci, în contextul procesului de integrare europeană, putem vorbi şi de o posibilă  impulsionare a dezvoltării domeniului construcţiilor?   

V.G.: De regulă, dezvoltarea pieţei construcţiilor în procesul de integrare europeană a unei ţări este impulsionată puternic de astfel de factori ca: acces mult mai mare al companiilor din domeniu la fonduri (inclusiv la fonduri provenite din Uniunea Europeană); acces mult mai mare la noi tehnologii (multe dintre acestea reprezintă cerinţe obligatorii ale Uniunii Europene, deoarece e vorba de standarde ce trebuiesc respectate); norme legale stimulatorii, acestea fiind parte componentă a amplului proces de preluare a politicilor şi standardelor Uniunii Europene; accent mult mai pronunţat pe calitate şi rezilienţă, acestea, de asemenea, fiind solicitări exprese ale Uniunii Europene; asigurarea dezvoltării durabile, cu accent pe sustenabilitate şi pe preluarea obiectivelor de mediu ale Uniunii Europene etc.

De facto, domeniului construcţiilor îi revine un rol de bază, dacă nu chiar cel mai important, în procesul de integrare europeană a unei ţări. Iar în rezultat construcţiile devin motorul dezvoltării economice a ţării respective, fiind în strânsă conexiune cu alte domenii de activitate importante.

Mulţi au remarcat deja că domeniul construcţiilor din Republica Moldova este pe un trend ascendent în ultimii doi ani. Şi acest trend ar putea fi şi mai accentuat în anii următori. Or, cu cât mai mult se va apropia Republica Moldova de Uniunea Europeană, cu atât mai vertiginos se vor dezvolta construcţiile. Iar cea mai bună dovadă în acest sens este experienţa ţărilor care au trecut deja prin procese similare celui în care acum este antrenată Republica Moldova.

La concret, ce se va schimba pe piaţa construcţiilor după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?  

V.G.: În momentul când Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană, toate normele şi standardele UE ce ţin de piaţa construcţiilor vor deveni obligatorii şi pentru RM. Iar normele obligatorii pentru construcţii în UE sunt prevăzute de Regulamentul privind Produsele pentru Construcţii, care impune standarde înalte de siguranţă, funcţionalitate şi sustenabilitate. Acest Regulament se referă la performanţa energetică obligatorie a edificiilor, la rezistenţa mecanică, securitatea în caz de incendiu, nivelul de protecţie a mediului şi chiar la marcajul utilizat în construcţii.

Încă un document important obligatoriu pentru toate statele membre ale UE este Directiva privind Performanţa Energetică a Clădirilor. Aceasta prevede că toate clădirile noi trebuie să aibă un consum de energie redus, chiar aproape egal cu zero, iar accentul se pune pe eficienţă energetică.

Un alt document important ce reglementează piaţa construcţiilor este Regulamentul 2024/3110. Acesta stabileşte norme obligatorii pentru produsele de construcţii, punând accent pe sustenabilitate, durabilitate şi aşa-numita economie circulară.

Important de menţionat în context sunt şi aşa-numitele standarde Eurocod, care stabilesc normele tehnice obligatorii pentru proiectare, astfel încât să fie asigurată siguranţa şi rezistenţa construcţiilor.

De asemenea, fiind în plin proces de integrare europeană, deja la această etapă trebuie să luăm în calcul tendinţele ce există în UE şi să începem să ne pliem.

Despre ce tendinţe este vorba?

V.G.: Cea mai importantă tendinţă este edificarea clădirilor cu emisii zero (ZEB). Printr-o directivă specială, UE a stabilit deja că toate clădirile noi vor trebui să fie ZEB începând cu 2030, iar cele publice – chiar mai devreme, din 2028. În general, UE pune un accent aparte pe utilizarea materialelor reciclabile, refolosibile sau cu impact redus asupra mediului. Economia circulară devine astfel un pilon esenţial în proiectarea şi execuţia construcţiilor moderne în UE.

O altă tendinţă ce se atestă la nivelul UE ţine de utilizarea în construcţii a noilor tehnologii, a inteligenţei artificiale, dar şi automatizarea proceselor. În rezultat, se optimizează costurilor şi se reduc timpii de executare a lucrărilor.

Încă o tendinţă pronunţată pe piaţa construcţiilor din UE este integrarea în complexele rezidenţiale şi nerezidenţiale a spaţiilor verzi, asigurarea luminii naturale, a ventilaţiei eficiente şi utilizarea materialelor non-toxice.

Sunt şi alte tendinţe, dar cele la care m-am referit sunt principalele.

Un impact deosebit asupra pieţei construcţiilor în statele membre ale UE o are taxa pentru carbon, introdusă din 1 ianuarie 2026. Şi Republica Moldova se pregăteşte să o introducă. Care va fi impactul?      

V.G.: Introducând această taxă, Moldova se va alinia standardelor Uniunii Europene. Or, într-adevăr, începând cu 1 ianuarie 2026 Uniunea Europeană implementează Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM). Mecanismul introduce, practic, o taxă pe carbon aplicată anumitor importuri din afara UE, cu scopul de a preveni relocarea producţiei în state cu reglementări de mediu mai permisive şi de a proteja competitivitatea industriei europene. Apropo, CBAM s-a aflat în fază de tranziţie începând cu 1 octombrie 2023, iar în acţiune deplină a intrat abia acum. Astfel, de la 1 ianuarie 2026 importatorii vor trebui să declare anual cantitatea de bunuri importate şi emisiile asociate acestora, apoi să predea un număr corespunzător de certificate CBAM.

La moment, e dificil de estimat care va fi impactul concret al acestei taxe asupra pieţei construcţiilor din Republica Moldova, pentru că nu au fost făcute careva studii în acest sens. Cel puţin, despre aceasta nu s-a vorbit public. Dar putem să ne referim la cazul României, unde în spaţiul informaţional au apărut diferite estimări. Potrivit unor informaţii, taxa pe carbon va provoca o creştere a preţurilor materialelor de construcţii (ciment, oţel, aluminiu) cu 5-7%, din cauza importurilor non-UE şi a mecanismului CBAM. Proiectele imobiliare implementate începând cu 2026 vor fi semnificativ mai scumpe, obligând sectorul la o tranziţie către materiale sustenabile. Potrivit altor estimări, taxa pe carbon va determina creşterea preţurilor la oţel, ciment, aluminiu cu 9-10%, ceea ce va determina o scumpire a preţului final al construcţiilor cu până la 15%.

Experţii de peste Prut susţin că, construcţiile industriale şi logistice, care utilizează intens oţel, sunt cele mai expuse, dar şi sectorul rezidenţial se va confrunta cu creşteri de preţ. Renovările ar putea deveni cu până la 20% mai scumpe din cauza costurilor indirecte şi a materialelor mai scumpe.

De asemenea, experţii din România avertizează că scumpirile nu se vor limita la materii prime, ci se vor propaga prin transport şi manoperă. Pentru a diminua din impactul taxei pe carbon, firmele de construcţii vor trebui să se orienteze spre noi tehnologii şi să reevalueze lanţurile de aprovizionare.

Acum, revenind la situaţia fin Republica Moldova, cred că se impune demararea unor ample analize pentru a determina cât mai exact posibilul impact asupra pieţei construcţiilor a eventualei introduceri a taxei pe carbon. Şi dacă vom avea aceste analize, vom şti cum să ne pregătim cât mai bine de schimbările ce vor interveni, dar şi să reducem din posibilele consecinţe negative.

De cât timp credeţi că ar avea nevoie piaţa construcţiilor din Moldova să se adapteze cerinţelor UE după aderare?

V.G.: Atunci când se vorbeşte despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, sunt invocate diferite termene şi acestea ţin de o perspectivă pe termen scurt. La concret, vorbim de câţiva ani. Dar noi nu trebuie să aşteptăm momentul aderării şi abia după aceasta să începem implementarea standardelor comunitare. Deja la această etapă trebuie să studiem atent normele în vigoare în UE şi să le implementăm, astfel încât, la momentul aderării, piaţa construcţiilor din RM să corespundă întocmai standardelor UE.