BNS: Veniturile cetățenilor au crescut cu peste 9%, cheltuielile au crescut cu peste 13% în 2025

Biroul Național de Statistică informează că, în anul 2025, în vederea asigurării calității înalte și comparabilității internaționale, în special la nivel european, a statisticilor privind veniturile și cheltuielile populației, au fost operate unele îmbunătățiri de ordin metodologic în cadrul Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC):

1.1. Noul plan de sondaj

Începând cu 1 ianuarie 2025, CBGC, precum și celelalte cercetări în gospodării, sunt realizate conform unui nou plan de sondaj, numit ”Eșantion Multifuncțional de tip master pentru cercetările din Domeniul Social” (EMDOS 3), elaborat în baza rezultatelor ultimului Recensământ al Populației și Locuințelor (RPL) din 2024². Actualizarea cadrului de eșantionare, în conformitate cu bunele practici internaționale, se efectuează în mod regulat, în special pe baza rezultatelor recensămintelor populației, pentru a asigura reprezentativitatea, respectiv calitatea înaltă a datelor din cercetările prin sondaj în gospodării³.

1.2. Modificări în chestionare

În anul 2025, întru alinierea la standardele internaționale, în special ale UE, au fost operate unele modificări în chestionarele CBGC (Chestionarul principal și Registrele gospodăriei), în special au fost adăugate variabile sociale comune standardizate, definite la nivelul Uniunii Europene în cadrul Regulamentului (UE) 2019/1700.

1.3. Implementarea noului clasificator al cheltuielilor

În anul 2025, a fost implementat noul Clasificator al cheltuielilor gospodăriilor casnice (CC-GC rev.1), elaborat în corespundere cu Clasificarea Consumului Individual pe Destinații (COICOP 2018), recomandată de ONU, aplicată inclusiv la nivelul UE. Implementarea a fost realizată în scopul asigurării comparabilității internaționale a datelor statistice, alinierii la standardele metodologice ale Uniunii Europene și îmbunătățirii gradului de detaliere și coerență a clasificării cheltuielilor de consum.

1.4. Modernizarea metodei de colectare a datelor

Metoda de colectare a datelor în cadrul CBGC a fost modernizată prin trecerea la colectarea datelor din chestionarul principal, utilizând metoda CAPI (eng. Computer Assisted Personal Interviewing), care reprezintă intervievarea față-în-față asistată de tabletă, și sistemul geoinformațional (GIS). Modernizarea a fost efectuată în scopul eficientizării procesului de colectare și procesare a datelor, precum și a îmbunătățirii calității acestora.

1.5. Impactul schimbărilor metodologice asupra comparabilității datelor

Modificările susnumite au avut impact asupra datelor CBGC pentru 2025, influențând comparabilitatea statisticilor în dinamică (ca și în trecut, la implementarea noilor planuri de eșantionare sau/și operarea ajustărilor în metodologia cercetării). Astfel, datele privind veniturile și cheltuielile populației pentru anul 2025 nu sunt întru totul comparabile cu datele respective din anii precedenți, fapt care trebuie de luat în considerare la analiza longitudinală a datelor.

Totodată, considerăm că, aceste modificări au contribuit la îmbunătățirea calității și comparabilității internaționale, în special la nivel european a statisticilor, oferind o imagine mai corectă a situației privind nivelul de trai al populației prin prisma veniturilor și cheltuielilor populației.

II. Rezultatele CBGC pentru anul 2025⁴

Biroul Național de Statistică informează că, în baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC), în anul 2025:

• veniturile disponibile ale populației au constituit în medie pe lună 5767,0 lei pe o persoană;
• cheltuielile de consum ale populației au constituit în medie pe lună 4995,5 lei pe o persoană.

2.1. Veniturile populației

În anul 2025, veniturile disponibile ale populației în medie pe lună au constituit 5767,0 lei pe o persoană, în creștere cu 9,1% față de anul 2024⁵ (Tabelul 1 din Anexă).

Din perspectiva structurii veniturilor, câștigurile salariale reprezintă sursa principală de venit, cu o pondere de 55,4% în veniturile totale (Figura 1).

Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituind 21,5% din veniturile medii lunare ale populaţiei.

Activitățile pe cont propriu au contribuit la formarea veniturilor cu o pondere de 12,2% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Veniturile din activitatea individuală agricolă reprezintă 4,8% din totalul veniturilor disponibile, 7,4% revenind veniturilor obținute din activitatea individuală non-agricolă.

Transferurile bănești din afara țării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, în anul 2025 acestea au reprezentat 7,2% în veniturile totale (Tabelul 1 din Anexă).

Figura 1. Structura veniturilor disponibile ale populației, anul 2025, %

În funcție de mediul de reședință, se constată că, veniturile populației din mediul urban au fost în medie cu 3085,1 lei, sau de 1,7 ori mai mari comparativ cu veniturile populației din mediul rural (Tabelele 2-3 din Anexă).

Principalele surse de venit pentru populația din mediul urban au fost activitatea salarială, care a asigurat veniturile populației în proporție de 62,0%, și prestațiile sociale – 18,3%.

Pentru gospodăriile din mediul rural, la fel ca și din cel urban, cea mai importantă sursă de venit este activitatea salarială – 45,6% din total venituri, iar ponderea acesteia este cu 16,4 puncte procentuale mai mică în mediul rural decât în urban. Totodată, veniturile obținute din activitatea individuală agricolă au asigurat 11,0% din totalul veniturilor disponibile ale gospodăriilor din mediul rural.

Gospodăriile din mediul rural sunt mai dependente de transferurile din afara țării, în comparație cu cele urbane, ponderea acestor venituri fiind de 8,0% față de 6,7% în cazul populației din mediul urban (Tabelele 2-3 din Anexă). În afară de aceasta, pentru populația rurală este caracteristică și o contribuție mai mare a prestațiilor sociale – 26,2% în total venituri, sau cu 7,9 puncte procentuale mai mult decât în mediul urban.

Mărimea medie a veniturilor pe o persoană este determinată de mai mulți factori, unul din cele importante fiind numărul de persoane în gospodărie. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane din gospodărie se diminuează pe măsura majorării numărului de membri în gospodărie. Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri pe persoană de 1,9 ori mai mari comparativ cu cele constituite din 5 persoane și mai multe. În valori absolute aceste extreme au înregistrat, în medie, valori de 6706,4 lei pe o persoană pentru gospodăriile constituite dintr-o singură persoană și 3475,0 lei pe o persoană – pentru gospodăriile cu 5 membri și mai mulți. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este mai mare în cazul gospodăriilor formate din 4 persoane (Figura 2).

Figura 2. Mărimea medie a veniturilor disponibile după principalele caracteristici ale gospodăriei, în anul 2025

În ceea ce privește gospodăriile cu copii, veniturile salariale dețin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 copii și mai mulți.

Veniturile disponibile ale populației în proporție de 93,4% sunt constituite din surse bănești, iar 6,6% reprezintă veniturile în natură. În valori absolute, veniturile bănești au însumat 5386,5 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 380,5 lei (Tabelul 1 din Anexă). Ponderea veniturilor bănești este mai semnificativă pentru mediul urban (96,6%), iar în cazul populației rurale contribuția acestora este de 88,5% (Tabelele 2-3 din Anexă).

Evoluția trimestrială a veniturilor populației a înregistrat, în general, tendințe de creștere pe parcursul anului 2025, excepție fiind trimestrul IV, în care veniturile au însumat o valoare mai mică în comparație cu trimestrul III, când au fost înregistrate cele mai mari venituri – 6098,0 lei. Cea mai mare contribuție a activităților salariale a fost înregistrată în trimestrul III – 56,6%, iar cea mai mică în trimestrul I – 51,7% (Figura 3).

Figura 3. Evoluția trimestrială a veniturilor disponibile, în anul 2025

2.2. Cheltuielile populației

În anul 2025, cheltuielile de consum ale populației în medie pe lună au constituit 4995,5 lei pe o persoană, în creștere cu 13,3% comparativ cu anul 2024 (față de majorarea cu 9,1% a veniturile disponibile ale populației, în aceiași perioadă)⁵ (Tabelul 10 din Anexă).

Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de produse alimentare și băuturi nealcoolice – 41,0%, plățile pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili – 16,2%, achitarea serviciilor de transport (8,2%). Celelalte cheltuieli au fost direcționate pentru procurarea de îmbrăcăminte și încălțăminte – 6,9%, articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea locuinței (5,9%), sănătate (4,6%), informare și comunicare (4,2%) etc.

Figura 4. Structura cheltuielilor de consum ale populației, anul 2025, %

În funcție de mediul de reședință, se constată că, cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice din mediul urban constituie 6328,2 lei și sunt cu 2500,5 lei sau de 1,7 ori mai mari față de cheltuielile populației din mediul rural (Tabelele 5-6 din Anexă).

Pentru produse alimentare, populația din mediul urban a cheltuit în medie 36,0% din cheltuielile lunare de consum, iar populația din mediul rural – 48,3%. Gospodăriile din urbe au cheltuit mai mult pentru: transport (10,2% față de 5,3% în mediul rural), servicii ale restaurantelor și hotelurilor (5,5% față de 0,7%), sănătate (5,2% față de 3,7%), îngrijire personală, protecție socială (4,1% față de 3,4%), recreere, sport și cultură (3,5% față de 0,8%), învățământ (1,6% față de 0,3%). Totodată, comparativ cu populația din mediul urban, în cazul populației rurale o pondere mai mare în structură o dețin cheltuielile pentru: locuință, apă, electricitate, gaz și alți combustibili (17,2% față de 15,5% în mediul urban), îmbrăcăminte și încălțăminte (7,1% față de 6,8%), articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea locuinței (6,3% față de 5,6%), informare și comunicare (4,6% față de 3,9%) (Figura 5).

Figura 5. Structura cheltuielilor de consum ale populației, pe medii, în anul 2025,%

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor sunt marcate și de mărimea gospodăriei. Dacă în cazul gospodăriilor cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană au însumat 6341,1 lei, atunci pentru cele constituite din 5 și mai multe persoane aceste cheltuieli au fost de 1,8 ori mai mici (3462,3 lei). Aceeași situație se înregistrează și în cazul gospodăriilor cu copii: o gospodărie cu un singur copil în întreținere cheltuie, în medie pe o persoană, de 1,4 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 copii și mai mulți (Figura 6).

Figura 6. Mărimea medie a cheltuielilor de consum după principalele caracteristici ale gospodăriei, în anul 2025

Cheltuielile bănești predomină în structura cheltuielilor totale de consum ale populației, reprezentând 92,6%, cheltuielilor în natură revenindu-le 7,4%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură au constituit 3,8% din total cheltuieli de consum și, de regulă, reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (de la rude, ajutor social, etc.). În gospodăriile rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (12,7%), dat fiind acoperirea necesarului de consum alimentar din contul produselor obținute, în mare parte, din activitatea agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei (Tabelele 5-6 din Anexă).

Evoluţia trimestrială a cheltuielilor de consum este determinată de evoluţia veniturilor populaţiei. Astfel, populaţia a cheltuit relativ puţin în trimestrul I – 4504,3 lei, iar mai mult în trimestrul III – 5321,4 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat un trend fluctuant pe parcursul anului, cea mai mari pondere fiind înregistrată în trimestrul IV (42,0%), iar cea mai mică pondere – în trimestrul II (40,1%) (Figura 7).

Figura 7. Evoluția trimestrială a cheltuielilor de consum, în anul 2025

Ponderea populației cu cheltuielile gospodăriilor pentru sănătate mai mari de 10% în total cheltuieli ale gospodăriilor (indicator ODD 3.8.2.a ) a constituit 10,9%. În urbe valoarea acestui indicator a constituit 13,5% și 8,6% în mediul rural. Totodată, ponderea populației cu cheltuielile lunare pentru întreținerea locuinței care depășesc 30% din veniturile disponibile lunare ale gospodăriei (indicator ODD 11.1.1.a ) a constituit 11,6%, înregistrând 11,2% în mediul urban și 11,9% în mediul rural (Figura 8).

Figura 8. Ponderea populației cu cheltuieli mari pentru sănătate și întreținerea locuinței, în anul 2025