(INTERVIU) Ian Lisnevschi: 2025 a fost anul în care „Intellect Group” a trecut clar de la companie de cercetare la platformă analitică profundă intelectuală

(INTERVIU) Ian Lisnevschi: 2025 a fost anul în care „Intellect Group” a trecut clar de la companie de cercetare la platformă analitică profundă intelectuală

Interviu cu Ian Lisnevschi, director al companiei „Intellect Group”, publicat în „Almanah Politic 2025” 

Anul 2025 a fost unul electoral. În ce măsură s-a reflectat acest lucru asupra activităţii companiei dumneavoastră?

2025 a fost un an electoral nu doar prin alegeri, ci prin starea de tensiune permanentă pe care a produs-o în societate. Pentru „Intellect Group”, acest lucru nu a însemnat doar un volum mai mare de solicitări, ci o schimbare clară a tipului de cerere.

Dacă în anii non-electorali clienţii întreabă „Cum comunicăm?”, în 2025 întrebarea dominantă a fost „Ce se întâmplă cu oamenii şi unde va ceda sistemul?”. Aceasta a schimbat accentul de la sondaje izolate la analiză strategică, modelare de scenarii şi management de risc.

Un an electoral comprimă timpul, mai ales în perioadă de criză. Deciziile care înainte se luau în săptămâni, se iau în 24 de ore. În acest context, cercetarea clasică nu mai este suficientă. Este nevoie de instrumente care pot corecta rapid ipotezele, pe măsură ce realitatea se schimbă. Exact aici s-a poziţionat munca noastră în campaniile electorale care au avut loc în 2025 în țară, dar și în exterior.

Un alt efect important a fost extinderea cererii dincolo de politică. Pentru o parte din business, anul 2025 a devenit un factor de risc economic, strategic şi reputaţional. Alegerile interne şi chiar externe, conflictele şi instabilitatea geopolitică influenţează consumul, investiţiile, comportamentul publicului. Astfel, consultanţa politică s-a transformat, de facto, în consultanţă de risc social, psihologic.

Care servicii ale companiei au fost cele mai solicitate în acest an?

În 2025, cele mai solicitate servicii au fost nu doar „sondajele” şi analizele clasice, ci înţelegerea profundă a proceselor.

Pe primul loc au fost cercetările sociologice şi focus-grupurile, dar nu ca produse de vitrină, ci ca instrumente de decizie. Am insistat pe metodologie, pe segmentarea reală a indecişilor, pe dinamica emoţională, nu doar pe cifre brute.

Al doilea pilon a fost analiza socio-psihologică: frică, oboseală, furie, resemnare, speranţă. În 2025, emoţia a contat adesea mai mult decât ideologia. Cine nu a înţeles asta, a comunicat în gol.

Al treilea serviciu-cheie a fost modelarea de scenarii şi analiza anticriză, inclusiv sistemul de tip predictor-corector „M.I.R.” creat de compania „Intellect Group” în colaborare cu partenerii externi. Nu vorbim de „previziuni”, ci de hărţi de posibilităţi, cu rute de ieşire din scenariile negative.

În paralel, a crescut cererea pentru poziţionare strategică şi arhitectură de comunicare, mai ales în contexte de presiune mediatică şi polarizare.

S-au resimţit tendinţe noi în 2025 pe piaţa pe care activaţi?

Da, şi unele sunt structurale. Prima tendinţă este prăbuşirea definitivă a încrederii în media clasică şi migrarea masivă spre reţele sociale şi platforme alternative. Nu mai vorbim de o tranziţie, ci de o realitate stabilă. Aceasta schimbă complet logica mesajului şi viteza reacţiilor.

A doua tendinţă este creşterea cererii de sens, în paralel cu explozia zgomotului. Actorii politici comunică mai mult ca niciodată, dar explică mai puţin. Rezultatul este cinismul social.

A treia tendinţă este normalizarea utilizării AI în campanii: analiză de date, testare de mesaje, automatizare. Diferenţa nu a fost cine a folosit AI, ci cine a ştiut ce să facă cu datele obţinute.

Şi, nu în ultimul rând, politica fricii a devenit o monedă uzuală: securitate, război, identitate, sancţiuni, tarife. 2025 a fost un an în care frica a fost exploatată sistematic.

Cum a fost anul din punct de vedere al parteneriatelor?

2025 a fost anul în care „Intellect Group” a trecut clar de la companie de cercetare la platformă analitică profundă intelectuală. Aici, un rol central l-a avut proiectul „Mission of Intellect Research (M.I.R.)”.

„M.I.R.” nu este un brand de imagine şi nici un think-tank decorativ. Este un cadru de lucru interdisciplinar, apărut dintr-o nevoie practică: analizele izolate nu mai sunt suficiente într-o lume instabilă. Ai nevoie de intersecţia dintre politologie, sociologie, psihologie, securitate şi analiză de risc.

Prin „M.I.R.”, în 2025: am lucrat cu experţi din mai multe state, am testat modele de analiză predictivă, am transformat cercetarea din produs final în proces continuu. Ca de exemplu acest model a putut presupune unele scenarii, rezultatele alegerilor şi situaţia pe termen de 30 zile.

Un element important au fost şi mesele rotunde tematice. Nu le-am tratat ca evenimente publice, ci ca instrumente de calibrare intelectuală. Ele au funcţionat ca un „focus-grup de elită”, unde ipotezele au fost testate direct cu practicieni şi experţi din mai multe ţări.

Ce tehnologii noi aţi simţit în politica moldovenească în 2025?

Cele mai vizibile au fost: micro-targetarea psihologică, nu doar demografică, campaniile „always-on”, fără pauze reale, testarea rapidă a mesajelor, simularea consensului prin ritm şi repetare, utilizarea AI ca accelerator al propagării şi analizei, tehnologii politice periculoase, bazate pe PNL – Programare Neuro-Lingvistică.

Problema nu este tehnologia în sine, ci lipsa eticii şi a înţelegerii efectelor pe termen lung.

Ce servicii consideraţi că sunt de perspectivă pentru anii următori?

Trei direcţii sunt evidente:

  1. Modelarea de scenarii şi managementul de risc (M.I.R.). Cu părere de rău, următorii 2-3 ani vor fi o perioadă de turbulenţă politică, geopolitică, economică, socială, psihologică, cu efecte periculoase pentru cei care nu urmăresc situaţia non-stop şi nu cunosc cum de transformat riscurile în beneficii.
  2. Analiza socio-psihologică aplicată, starea socială psihologică, care a fost neglijată şi transformată în mecanism de manipulare va influenţa enorm toate domeniile.
  3. Arhitectura de comunicare strategică şi management anticriză, capabilă să reziste crizelor.

Consultanţa viitorului va fi interdisciplinară. Exact modelul pe care „Intellect Group” îl practică de ani buni.

Ce aşteptări aveţi de la anul 2026?

2026 nu va fi un an mai uşor. Dar are şansa să fie un an mai clar. Nu în sensul stabilităţii, ci al delimitării. Delimitării dintre ceea ce funcţionează şi ceea ce doar se declară, dintre competenţă şi improvizaţie, dintre gesturi simbolice şi capacitate reală de guvernare.

Polarizarea va continua, însă nu în forma fanatismului din anii precedenţi, ci sub forma oboselii sociale. Oamenii nu mai caută confruntare, ci ieşire. Nu mai reacţionează la lozinci, ci la soluţii concrete, chiar şi imperfecte. În acest context, competiţia politică nu va mai fi doar pentru voturi, ci pentru încredere, coerenţă şi capacitatea de a gestiona stresul colectiv.

Pentru noi, anul 2025 s-a încheiat simbolic cu publicarea volumului „Securitate: ghid concis”, care a sintetizat munca din ultimii ani asupra securităţii nu ca noţiune militară, ci ca stare de funcţionare a societăţii. Securitate financiară, securitate socială, securitate psihologică – acestea vor fi, în mod inevitabil, temele centrale ale lui 2026.

Lipsa securităţii financiare produce anxietate. Lipsa securităţii sociale produce furie. Lipsa securităţii psihologice produce radicalizare sau retragere. În 2026, aceste trei dimensiuni nu vor mai putea fi tratate separat. Ele vor defini stabilitatea sau instabilitatea sistemului. Direcţia este clară, dar riscurile cresc. Principalul risc nu vine din lipsa resurselor, ci din lipsa gândirii strategice pe termen lung. Politicul moldovenesc, în mare parte, nu a demonstrat capacitatea de a fi un manager eficient în condiţii de stres, conflict şi criză prelungită. Deciziile reactive, emoţionale sau pur ideologice vor avea costuri tot mai mari.

În acest context, presiunea de compensare se va muta inevitabil spre societate şi spre structuri capabile de analiză şi anticipare. Companii ca „Intellect Group” nu vor avea rolul de a face politică, ci de a reduce haosul decizional, de a traduce realitatea complexă în opţiuni funcţionale şi de a construi mecanisme de adaptare.

2026 va fi anul în care nu va mai conta cine vorbeşte mai tare, ci cine înţelege mai profund. Iar într-o lume în care zgomotul creşte, claritatea devine nu doar un avantaj, ci o formă de putere.

Share