Vlad Filat s-a adresat Premierului. Îl acuză de o criză de management public
Vlad Filat, prim-ministru al Guvernului Republicii Moldova 2009-2013, președinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova, a adresat un apel public prim-ministrului Alexandru Munteanu, pe care-l acuză „de o criză de management public” și că este „un prim-ministru absent” și îl îndeamnă să ia „o decizie matură și responsabilă” – fie să-și asume pe deplin rolul de prim-ministru, fie să demisioneze, informează OFICIAL.
Apelul integral al lui Vlad Filat îl vedeți mai jos:
„APEL PUBLIC
către Prim-ministrul Alexandru Munteanu
Domnule Prim-ministru,
În curând se vor împlini 100 de zile de la învestirea Guvernului pe care îl conduceți. O perioadă în care v-ați remarcat prin artificii de PR, dar și printr-o absență aproape totală din spațiul public. O perioadă în care s-au produs evenimente grave, care au scandalizat societatea și au pus sub semnul întrebării capacitatea Guvernului de a conduce statul. Absența dumneavoastră nu este una simbolică; ea a coincis cu o succesiune de crize care au afectat direct viața cetățenilor și funcționarea instituțiilor.
De trei zile, oamenii sunt blocați în propriile case, în urma unei situații excepționale pe care Guvernul nu a fost capabil să o gestioneze. Republica Moldova este, practic, paralizată. În loc de decizii, coordonare și comunicare, cetățenii au primit tăcere. Se așteaptă, în mod absurd, o revenire la normalitate ca pe un act de voință divină. Dacă aceasta este strategia Guvernului, atunci avem de-a face cu recunoașterea unui eșec total.
Ninsorile și ghețușul care au urmat nu au reprezentat o calamitate naturală excepțională, ci o situație previzibilă, anunțată din timp. Eșecul a fost unul de guvernare. Lipsa măsurilor preventive a dus la drumuri și trotuare netratate, trafic haotic și un val de accidente rutiere într-un interval extrem de scurt. În doar 24 de ore s-au produs peste o sută de accidente, multe soldate cu răniți și pagube materiale. Acestea nu sunt simple statistici, sunt consecințe directe ale inacțiunii statului.
Pietonii au fost expuși unui risc major. Poleiul din spațiile publice a provocat numeroase traumatisme, în special în rândul persoanelor vârstnice, supraaglomerând unitățile de primiri urgențe. Pentru mii de oameni, deplasarea zilnică a devenit un pericol real pentru sănătate și integritate fizică. În paralel, intervențiile autorităților au fost fragmentare și inegale. Comunicarea publică a fost tardivă și formală, lipsită de coordonare și de instrucțiuni clare.
Aceasta nu este o criză a naturii, este o criză de management public. Iar ea a scos la iveală un adevăr dur: Republica Moldova este condusă de un prim-ministru absent.
Ați fost numit, nu ales. Fără mandat popular, fără legitimitatea directă conferită de votul cetățenilor. Ați fost propus după aproape douăzeci de ani de absență din țară, o perioadă suficientă pentru a rupe legătura firească cu realitățile sociale, economice și instituționale ale statului. Această ruptură s-a manifestat exact în momentele critice, când era nevoie de decizie, prezență publică și autoritate politică.
Numirea poate fi explicată prin conjuncturi sau calcule politice. Guvernarea prin absență însă nu poate fi justificată nicicum. Tăcerea prelungită, lipsa asumării și delegarea informală a responsabilității au creat un vid de conducere. În acest vid, instituțiile au așteptat semnale care nu au venit, iar reacțiile au fost tardive și incoerente. Criza meteo a demonstrat că lipsa unui prim-ministru activ nu este o problemă de imagine, ci una de securitate publică.
Una dintre cele mai grave consecințe ale actualei guvernări vizează regimul cetățeniei. Printr-o modificare legislativă operată discret, aproximativ 30 de mii de copii au fost plasați într-o situație juridică extrem de periculoasă, fiind lipsiți, în fapt, de statutul de cetățean al Republicii Moldova. Nu prin decizii individuale sau hotărâri judecătorești, ci printr-un artificiu birocratic care transformă neîndeplinirea unor formalități administrative într-o sancțiune colectivă, cu efecte apropiate de apatridie. Această practică este profund neconstituțională: cetățenia este un statut juridic fundamental, care nu poate fi restrâns sau anulat indirect, prin norme administrative sau interpretări subordonate legii. Statul are obligația de a proteja copiii născuți sub jurisdicția sa, nu de a-i transforma în victime ale unei inginerii normative lipsite de responsabilitate.
În același timp, modificările recente privind actele de identitate au plasat diaspora într-o situație juridică ambiguă și riscantă. Există pericolul real ca cetățenii Republicii Moldova stabiliți în afara țării să nu poată obține Cartea de Identitate, document care nu doar identifică persoana, ci confirmă cetățenia. Deși Guvernul pe care îl conduceți a adoptat aceste regulamente, societatea nu a aflat nici până astăzi care este poziția prim-ministrului asupra efectelor lor. Tăcerea în acest domeniu este gravă, pentru că vorbim despre identitatea juridică a persoanei și despre relația fundamentală dintre stat și cetățean. Lipsa asumării politice riscă să instituționalizeze restrângerea arbitrară a drepturilor și să transforme cetățenia într-o condiție administrativă precară, nu într-un drept garantat.
Societatea moldovenească nu cunoaște poziția prim-ministrului nici în legătură cu incidentele privind folosirea armelor de foc produse în spațiul public în ultima perioadă, nici în cazul incidentului extrem de grav din sediul Inspectoratului de Poliție Centru, când un polițist a deschis focul în interiorul unei instituții a statului. Vorbim despre evenimente recente, confirmate oficial, soldate cu o persoană rănită, care indică probleme serioase de control și prevenție în domeniul securității interne.
Aceste fapte nu pot fi tratate ca episoade izolate. Gravitatea lor este amplificată de lipsa unei reacții publice clare din partea prim-ministrului. Cetățenii au dreptul să știe ce evaluare face Guvernul, ce măsuri au fost dispuse și cine își asumă responsabilitatea politică. În lipsa acestor răspunsuri, întrebarea devine inevitabilă: este această țară guvernată sau funcționează pe pilot automat, în timp ce incidente armate au loc în spațiul public și chiar în interiorul instituțiilor statului?
Această stare de fapt este amplificată de lipsa unui program real de guvernare. Documentul prezentat drept program nu oferă o direcție clară, ci o succesiune de declarații generale, fără termene, indicatori sau mecanisme de evaluare. În lipsa unui cadru programatic coerent, Guvernul nu conduce, ci reacționează haotic. Mai mult, Guvernul condus de dumneavoastră nu are un plan anual de acțiuni, prevăzut expres de lege. Crizele nu sunt anticipate, ci gestionate post-factum, atunci când costurile sunt deja suportate de cetățeni.
Ruperea relațiilor cu Fondul Monetar Internațional este una dintre cele mai grave consecințe ale acestei guvernări fără direcție. Republica Moldova a pierdut două tranșe de finanțare, în valoare totală de 170 de milioane de dolari, și se află în prezent fără un program activ cu FMI. Aceasta nu este o chestiune tehnică, ci un semnal de alarmă major privind credibilitatea și stabilitatea statului. Fără FMI, presiunea asupra bugetului crește, iar costurile sunt transferate asupra populației prin salarii înghețate, investiții amânate și sprijin insuficient pentru sectoare vitale.
Bugetul adoptat confirmă ruptura dintre Guvern și societate. A fost elaborat fără consultări reale și construit pe un deficit de circa două miliarde de lei, fără majorări salariale pentru profesori, fără soluții pentru agricultori și fără măsuri anticriză funcționale. Este un buget deconectat de la realitatea socială, un buget al indiferenței, în care costurile deciziilor politice sunt suportate direct de cetățeni.
În domeniul securității interne, absența statului este și mai periculoasă. Contrabanda cu armament și proliferarea laboratoarelor de droguri sintetice sunt tratate cu pasivitate, fără implicare politică fermă și fără o strategie coerentă. Instituțiile acționează izolat, iar lipsa deciziei politice creează un mediu favorabil criminalității organizate.
Aceeași lipsă de prezență se reflectă și în plan extern. Statutul dumneavoastră de cetățean american ar fi putut constitui un avantaj diplomatic în relațiile cu Statele Unite ale Americii. În realitate, lipsa unei diplomații active și eficiente a coincis cu decizii care afectează direct Republica Moldova: impunerea unora dintre cele mai mari taxe vamale, deteriorarea regimului de mobilitate, includerea Moldovei pe lista țărilor ai căror cetățeni nu pot obține vize pentru emigrare. Pentru comparație, Ucraina, țară aflată în război, nu este inclusă pe această listă. Chiar dacă nu toate aceste decizii vă pot fi imputate direct, percepția externă asupra conducerii politice contează, iar costul absenței se plătește.
Reforma administrativ-teritorială, esențială pentru eficiența statului, este lăsată la nivelul discuțiilor tehnice. Fără viziune, fără calendar, fără asumare. Și, foarte important, fără asumarea acestei reforme de către prim-ministru.
La fel, sectorul energetic rămâne opac și marcat de numeroase probleme nerezolvate. V-am cerut public desecretizarea și investigarea acestui domeniu. Am prezentat date oficiale și analize relevante în susținerea demersului. Ați ignorat aceste solicitări, iar acest fapt transformă inacțiunea dumneavoastră într-o formă de complicitate.
Am insistat asupra acestor fapte pentru că sunt conștient de poziția fragilă din care veniți. Ați fost numit de un partid care evită să își asume direct responsabilitatea guvernării, preferând să o exercite prin intermediari. Întreaga societate înțelege că nu dispuneți de autonomia necesară pentru a impune decizii strategice. Mai mult, este foarte vizibil că sunteți sabotat de acest partid. Aceasta nu mai este o problemă personală, dar una de construcție politică.
În aceste condiții, vă îndemn să luați o decizie matură și responsabilă, nu doar pentru dumneavoastră, dar și pentru această țară. Republica Moldova nu mai are timp pentru mimări, experimente, interimate mascate și jocuri de PR. Este mai onest ca partidul care deține întreaga putere să și-o asume deschis, integral și fără intermediari.
De aceea, vă chem să luați o decizie matură și responsabilă, dacă mai are rost să rămâneți în această funcție. Fie vă asumați pe deplin rolul de prim-ministru și începeți să guvernați efectiv, fie faceți un pas înapoi și vă retrageți. Orice altă opțiune înseamnă prelungirea unei paralizii care costă enorm Republica Moldova și pe cetățenii ei.
Vlad Filat
Prim-ministru al Guvernului Republicii Moldova 2009-2013,
Președinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova”.











