Curtea de Conturi a publicat Raportul de audit al conformității privind utilizarea fondurilor bugetare și gestionarea patrimoniului public de către muzeele naționale

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a publicat Raportul de audit al conformității asupra utilizării mijloacelor financiare alocate în anii 2023–2024 de la bugetul de stat și asupra gestionării patrimoniului public de către muzeele publice în care Ministerul Culturii are calitatea de fondator. Misiunea de audit a vizat evaluarea modului în care instituțiile muzeale și autoritatea fondatoare au respectat cerințele cadrului normativ în procesul de administrare a resurselor publice și a patrimoniului cultural național.

Gestionarea eficientă a patrimoniului cultural mobil și imobil, precum și utilizarea conformă și transparentă a mijloacelor financiare publice reprezintă elemente esențiale pentru conservarea și valorificarea patrimoniului național, pentru protejarea identității culturale și pentru asigurarea accesului publicului larg la bunuri și monumente de importanță istorică și culturală. Inventarierea, evidența contabilă și clasarea bunurilor culturale mobile asigură recunoașterea oficială a valorii acestora, protecția juridică și prevenirea pierderilor, deteriorărilor sau înstrăinării neautorizate. Totodată, realizarea corespunzătoare a lucrărilor de reconstrucție, restaurare și reabilitare a monumentelor de arhitectură contribuie la menținerea integrității și funcționalității acestora, precum și la punerea lor în valoare pentru generațiile viitoare.

Auditul s-a desfășurat la Ministerul Culturii și la șapte muzee publice din subordine – Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Artă al Moldovei, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Muzeul Național al Literaturii Române, Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”, Complexul Muzeal „Orhei” și Muzeul Istoriei Evreilor din Republica Moldova.

Rezultatele auditului arată că, deși au fost întreprinse unele măsuri pentru administrarea patrimoniului cultural și a resurselor financiare, anumite activități, procese și tranzacții cu impact financiar nu au respectat în totalitate prevederile și cerințele cadrului normativ aplicabil. Constatările auditului indică existența unor deficiențe sistemice care afectează protecția patrimoniului cultural, eficiența utilizării fondurilor bugetare și sustenabilitatea financiară a muzeelor.

În domeniul gestionării patrimoniului cultural mobil, auditul a relevat deficiențe majore privind evidența, inventarierea și clasarea bunurilor. Din totalul de 900 769 de bunuri culturale mobile deținute de muzee, doar 3 416 bunuri, respectiv 0,38%, sunt reflectate în evidența contabilă. Inventarierea se realizează neuniform și cu abateri de la cerințele legale, iar lipsa inventarierii ciclice limitează capacitatea instituțiilor de a exercita un control adecvat asupra bunurilor. Procesul de clasare este extrem de lent, fiind finalizat doar pentru 2 777 de bunuri, adică 0,31% din total, iar înregistrarea în Registrul patrimoniului cultural național mobil este incompletă, afectând transparența și protecția juridică a patrimoniului.

În ceea ce privește reconstrucția, restaurarea și reabilitarea monumentelor de arhitectură, auditul a constatat lipsa unui mecanism clar de prioritizare a proiectelor investiționale de către Ministerul Culturii în procesul de planificare bugetară, precum și necorelarea alocațiilor bugetare cu capacitatea muzeelor de a implementa proiectele. Această abordare a condus la întârzieri semnificative în realizarea și finalizarea lucrărilor, la majorarea costurilor și la riscuri de degradare a obiectivelor culturale. De asemenea, au fost identificate deficiențe în gestionarea proiectelor, inclusiv nereflectarea integrală a investițiilor efectuate, achitarea unor lucrări neexecutate și realizarea unor lucrări cu abateri de la proiectele de execuție și de la cerințele tehnice stabilite.

Auditul a evidențiat și deficiențe în administrarea veniturilor provenite din locațiune. Muzeele nu au întreprins la timp acțiuni eficiente pentru recuperarea creanțelor, ceea ce a determinat acumularea unor sume semnificative cu termen de prescripție expirat și cu risc major de nerecuperare. Totodată, lipsa includerii valorii bunurilor imobile în contractele de locațiune a condus la neasigurarea îndeplinirii obligațiilor fiscale de către unii locatari, generând riscuri suplimentare pentru bugetul public.

În ansamblu, Curtea de Conturi a concluzionat că auditul exprimă o asigurare limitată, bazată exclusiv pe neconformitățile semnificative identificate în aria de audit. Concluziile reflectă strict domeniile analizate și nu pot fi extinse asupra altor aspecte ale activității entităților auditate. Constatările și recomandările formulate au fost comunicate entităților auditate, care și-au exprimat poziția asupra acestora, iar eventualele opinii divergente au fost consemnate și anexate la Raportul de audit.

Curtea de Conturi va monitoriza modul de implementare a recomandărilor formulate și va continua să contribuie, prin activitatea de audit public extern, la consolidarea guvernanței, transparenței și responsabilității în gestionarea patrimoniului cultural și a resurselor publice, în beneficiul societății și al generațiilor viitoare.