Curtea de Conturi a prezentat în Comisia parlamentară de profil concluziile auditurilor la Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Culturii

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat la data de 10 decembrie curent, în cadrul Comisiei pentru control al finanțelor publice (CCFP) rezultatele Raportului de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Educației și Cercetării (MEC) încheiate la 31 decembrie 2024 și ale Raportului de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Culturii încheiate la 31 decembrie 2024.

Natalia Trofim, membră a Curții de Conturi, însoțită de echipa de audit, a expus principalele constatări și recomandări ale rapoartelor de audit financiar, acestea constituind fundamentul opiniilor de audit emise.

Cu referire la Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale MEC încheiate la 31 decembrie 2024, Curtea de Conturi a emis opinie cu rezerve.

Primul aspect problematic, semnalat de Curtea de Conturi în mod constant în ultimii ani, vizează evidența contabilă neconformă a patrimoniului public de stat transmis în gestiune și cu drept de proprietate instituțiilor publice în care MEC are calitatea de fondator. Ministerul nu a instituit un sistem unitar și coerent de evidență a bunurilor proprietate publică și nu a confirmat valoarea acestora prin acte de verificare reciprocă între instituții. Ca urmare, au apărut discrepanțe semnificative între informațiile raportate de minister și cele ale instituțiilor de învățământ privind valoarea patrimoniului gestionat. În aceste condiții, auditul nu a putut confirma corectitudinea sumei de 8,5 miliarde lei raportate de MEC.

O altă neregulă persistentă vizează nerespectarea cerințelor de contabilizare și reevaluare a unor terenuri gestionate de instituțiile bugetare din subordine, ceea ce a diminuat datele consolidate ale ministerului cu 34,2 milioane lei. Totodată, auditul a constatat erori în calcularea și raportarea uzurii mijloacelor fixe, în valoare totală de 24,7 milioane lei. De asemenea, unele obiective în curs de execuție, în sumă de 22,3 milioane lei, deși finalizate și recepționate prin procese-verbale, nu au fost reclasificate conform normelor la categoria mijloacelor fixe, generând astfel erori în raportările ministerului în cuantumul menționat.

La capitolul investițiilor în curs de execuție, Curtea de Conturi a constatat și alte abateri persistente. Astfel:

• la Centrul Republican pentru Copii și Tineret „Artico”, clădirea administrativă cu suprafața de 5,8 mii m² este reflectată, încă din anul 2008, ca investiții capitale în curs de execuție, în sumă de 105,0 milioane lei, deși aceasta este utilizată de mulți ani în activitatea instituției;
• Liceul Teoretic Republican „Aristotel” utilizează 6 construcții finalizate, cu o suprafață totală de 3,5 mii m², în valoare de 77,8 milioane lei, care continuă însă a fi raportate ca investiții capitale în curs de execuție. Cauza tergiversării dării în exploatare a fost un conflict cu privire la unele datorii între antreprenor și Academia de Științe a Moldovei (fost fondator al liceului). În prezent, antreprenorul fiind în proces de insolvabilitate, prin administratorul procesului a solicitat în mod solidar de la Academia de Științe a Moldovei (fost fondator) și de la Ministerul Educației și Cercetării încasarea sumei de 57,5 milioane lei, pretinsă ca datorie neachitată. La moment procesul judiciar este pe rol.

Aceste imobile reprezintă, în fapt, mijloace fixe utilizate în activitatea instituțiilor, dar sunt contabilizate necorespunzător ca obiective în curs de execuție, pentru care nu se calculează uzura conform normelor. De exemplu, clădirea utilizată de Centrul „Artico” de circa 17 ani ar fi generat, doar pentru un an, uzură în valoare de 2,6 milioane lei.

Auditul a identificat și alte aspecte deficitare în managementul financiar al ministerului și al entităților din subordine. Pe parcursul anului 2024, instituțiilor de învățământ superior le-au fost alocate 336,7 milioane lei pentru realizarea cercetărilor științifice. Cu toate acestea, metodologia de finanțare în domeniul cercetării și inovării, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 864/2023, nu reglementează modul de sistematizare a rezultatelor științifice și nici impactul socioeconomic al acestora. Lipsa unor reguli clare a permis interpretări subiective și aplicări neuniforme în contabilizarea rezultatelor cercetării. Astfel, în timp ce unele instituții de învățământ superior recunosc rezultatele cercetării ca imobilizări necorporale în curs de execuție, altele trec costurile direct la cheltuieli operaționale, generând diferențe semnificative la nivelul raportării financiare.

Alte deficiențe identificate vizează menținerea în evidență a 51 de clădiri cu valoare de bilanț egală cu zero, pentru care nu au fost întreprinse măsuri de reevaluare sau casare, precum și neînregistrarea în evidența contabilă a Agenției Proprietății Publice a 42 de terenuri în valoare de 142,2 milioane lei transmise de MEC, dar necontabilizate și neraportate de nicio autoritate a statului.

În concluzie, Curtea de Conturi subliniază necesitatea corectării deficiențelor identificate și a îmbunătățirii proceselor de raportare financiară și de gestionare a patrimoniului public, iar implementarea recomandărilor formulate vor contribui la asigurarea unei administrări conforme, eficiente și responsabile a resurselor publice.

Cu referire la Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Culturii încheiate la 31 decembrie 2024, probele de audit au determinat exprimarea opiniei contrare. Totodată, au fost identificate o serie de problematici care, prin amploarea și impactul lor, necesită acțiuni imediate din partea ministerului și a instituțiilor din subordine.

Pentru remedierea neregulilor constatate, echipa de audit a formulat 15 recomandări, cu termen de realizare de 9 luni. Conform datelor din sistemul informațional al CCRM „Registrul misiunilor de audit”, până în prezent au fost implementate 3 recomandări, 7 sunt parțial implementate, iar 5 nu au fost implementate, ceea ce reprezintă un nivel de implementare de 25%.

Recomandările implementate au vizat elaborarea și aprobarea Planului de implementare a recomandărilor, aprobarea Metodologiei privind evaluarea bunurilor culturale mobile, precum și restabilirea în evidența contabilă a lucrărilor de reconstrucție efectuate în anii 2003–2013 la Complexele Monastice „Căpriana” și „Curchi”, în valoare totală de 184,9 milioane lei.

Principalele deficiențe care au stat la baza opiniei contrare:

• Ministerul nu a înregistrat în contabilitate valoarea lucrărilor de reconstrucție și restaurare a Complexelor Monastice „Căpriana” și „Curchi”, în sumă de 184,9 milioane lei. De asemenea, alte 21 de bunuri culturale, în valoare de 30,2 milioane lei, inclusiv 5 monumente de arhitectură, au fost clasificate eronat în alte grupe de mijloace fixe. Nu au fost reflectate în evidența contabilă edificiile de cult cu statut de monument ocrotit de stat, conform Hotărârii Guvernului nr. 740/2002, iar 889,7 mii exponate muzeale — reprezentând 98,9% din totalul bunurilor muzeale — nu sunt înregistrate în contabilitate. Astfel, în prezent, doar 9.866 bunuri muzeale sunt reflectate contabil, în valoare de 1,03 miliarde lei, ceea ce reprezintă doar 1,08% din patrimoniul real.
• O altă deficiență majoră vizează evidența aportului în capitalul social al instituțiilor și întreprinderilor fondate. Ministerul nu a reflectat integral valoarea altor forme de participare în capital în interiorul țării și nici valoarea bunurilor transmise în gestiune economică. Inventarierea necesară identificării bunurilor proprietate publică deținute de instituțiile publice la autogestiune nu a fost realizată, ceea ce a generat discrepanțe semnificative. Deși în evidența ministerului este contabilizată suma de 635,1 milioane lei, instituțiile la autogestiune gestionează clădiri, terenuri, construcții speciale și obiective în curs de execuție în valoare totală de 1.210,2 milioane lei — cu 575,1 milioane lei mai mult decât valoarea reflectată de minister. În plus, ministerul nu deține lista nominală a bunurilor transmise în gestiune economică și nu a înregistrat aportul în capitalul social aferent celor 7 întreprinderi de stat fondate, în valoare de 1,4 milioane lei.
• Nu au fost evaluate și contabilizate 75 de clădiri cu o suprafață totală de 11,5 mii m² și 4 loturi de teren cu o suprafață totală de 57,85 ha, cu o valoare cumulată de 140,5 milioane lei.
• Cu referire la evidența patrimoniului național în domeniul cinematografiei, se denotă că din cele 5000 de filme care constituie patrimoniul cinematografic național, Ministerul are înregistrate în contabilitate doar 53 de filme, în valoare de 9 milioane lei. Patrimoniul este dispersat între S.A. „Moldova-Film”, S.A. „Moldcinema”, Agenția Națională a Arhivelor și Compania „Teleradio-Moldova”, ceea ce limitează asigurarea unei imagini reale și complete. Pentru corectarea situației este necesară perfectarea documentelor justificative privind transmiterea filmelor către gestionari, evaluarea valorii fiecărui titlu și crearea unui Registru unic al filmelor, care să includă informații privind anul producerii, valoarea estimată, gestionar și locul de depozitare.

În concluzie, Curtea de Conturi a subliniat necesitatea corectării neconformităților identificate și consolidării mecanismelor de raportare financiară și administrare a patrimoniului cultural. Implementarea recomandărilor formulate reprezintă o condiție fundamentală pentru întărirea controlului intern managerial și pentru asigurarea unei gestionări eficiente, transparente și responsabile a resurselor publice.