Auditul performanței administrării entităților economice cu capital de stat – concluziile Curții de Conturi

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a publicat Raportul de audit al performanței „Asigură statul, prin intermediul persoanelor desemnate, o administrare performantă a  întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital  majoritar de stat, în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă?”.

Obiectivul auditului a constat în evaluarea măsurii în care statul, prin intermediul persoanelor desemnate în organele de conducere și de control asigură o guvernanță corporativă eficientă și o administrare performantă a entităților economice cu capital de stat, în vederea alinierii la principiile de guvernanță corporativă.

Entitățile economice cu capital de stat au un rol important în dezvoltarea economică a Republicii Moldova, prin furnizarea serviciilor de utilitate generală și de producere de bunuri, iar pe de altă parte, prin generarea de venituri, crearea locurilor de muncă și valorificarea eficientă a patrimoniului statului. Aceste entități activează în domenii strategice precum energia, transportul, comunicațiile, infrastructura sau gestionarea resurselor naturale, unde prezența statului este necesară pentru a garanta accesibilitatea, continuitatea și echitatea în prestarea serviciilor.

Conform informațiilor din Registrul patrimoniului public, la  începutul anului 2024 erau înregistrate 233 entități economice cu capital de stat, dintre care statul deținea cote părți în 62 societăți pe acțiuni, în 4 societăți cu răspundere limitată, și în 167 Întreprinderi de Stat. Din totalul de entități 108 erau active, 9 au fost transformate în instituții publice sau lichidate, 61 sunt în procedura de insolvabilitate sau lichidare și 55 nu sunt active economic.

Examinarea comparativă a datelor financiare pentru perioada 2023-2024, prezentate de către 136 entități economice cu capital de stat mai mare de 50%, denotă o stabilitate relativă a indicatorilor principali. Veniturile din vânzări au scăzut cu 2 miliarde lei, de la 46 la 44 miliarde, însă profitul a înregistrat o creștere de la 1 la 1,2 miliarde lei. În același timp, valoarea totală a activelor gestionate a crescut de la 64,7 la 67,1 miliarde lei.

Auditul a constatat însă multiple deficiențe de sistem, inclusiv lipsa unui cadru coerent de control și monitorizare. În 15 întreprinderi de stat nu au fost contractate companii de audit extern, deși acest lucru este obligatoriu, iar 82 de entități (35%) nu au întocmit și prezentat situațiile financiare pentru anul 2024, gestionând active de peste 275 milioane lei.

De asemenea, auditul a evidențiat că, deși legea permite ca în Societățile pe Acțiuni cu mai puțin de 50 de acționari atribuțiile consiliului să fie exercitate de adunarea generală a acționarilor, Agenția Proprietății Publice a instituit consilii în 24 de societăți. Această practică a generat cheltuieli suplimentare de circa 14 milioane lei pentru indemnizațiile membrilor.

Componența consiliilor nu este întotdeauna bazată pe criterii clare. Conform cadrului normativ în societățile comerciale cu capital de stat majoritar, consiliul trebuie să fie constituit din minim 5 persoane, iar la întreprinderile de stat din minim 3 membri, incluzând obligatoriu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și Agenției Proprietății Publice. Astfel, în 74 de entități auditate, 360 de funcții sunt concentrate la nivelul consiliilor, din totalul de 510 funcții, iar în 35 de cazuri s-a constatat depășirea numărului minim de membri, ceea ce a determinat cheltuieli suplimentare de aproximativ 5,5 milioane lei anual. Totodată, unii funcționari publici dețin simultan mai multe calități (reprezentant al statului, membru al consiliilor, al comisiilor de cenzori sau al comitetelor de audit), fapt ce poate diminua calitatea exercitării atribuțiilor la locul de muncă de bază.

Cadrul normativ referitor la responsabilitățile fondatorului și ale organelor de conducere și de control ale entităților economice cu capital de stat rămâne fragmentat, ceea ce afectează eficiența procesului decizional, organizațional și funcțional. Statul nu a definit o strategie uniformă de reorganizare a întreprinderilor de stat și nu a instituit modele operaționale care să conducă la o guvernanță performantă. De asemenea, cadrul normativ aferent procesului de triere a entităților economice cu capital de stat a instituit criterii insuficiente, atribuind comisiei de triere un rol tehnic de evaluare a indicatorilor financiari ai entităților.

La aspectul privind selectarea și evaluarea persoanelor desemnate în organele de conducere și de control se constată aplicarea unor criterii generale, fără a fi luat în considerare specificul de activitate al entității economice cu capital de stat. Totodată, nivelul actual de remunerare a membrilor organelor de conducere și de control nu este corelat cu responsabilitățile și atribuțiile delegate și nici nu reflectă performanțele sau rezultatele obținute de către aceste organe.

Sistemul de monitorizare a performanței entităților economice cu capital de stat este aplicat, însă persistă dificultăți generate de întârzieri în raportare și de lipsa uniformității în aplicarea metodelor și formatelor. Mai mult, rezultatele monitorizării nu sunt utilizate eficient pentru fundamentarea deciziilor strategice ale consiliilor de administrație/societății sau ale fondatorului, ceea ce limitează impactul procesului de supraveghere și control.

În concluzie, Curtea de Conturi constată că, deși au fost obținute unele rezultate pozitive, actualul model de guvernanță nu garantează încă o performanță durabilă și eficientă a entităților economice cu capital de stat. Această situație evidențiază necesitatea unor măsuri constructive și coordonate, orientate spre consolidarea cadrului normativ, profesionalizarea organelor de conducere și de control, aplicarea consecventă a principiilor de transparență și responsabilizare, precum și eficientizarea și valorificarea deplină a mecanismelor existente de monitorizare. În acest sens, au fost formulate recomandări menite să consolideze buna guvernanță și să sporească încrederea cetățenilor în administrarea proprietății statului.

Menționăm că Raportul complet de audit poate fi consultat pe site-ul Curții de Conturi a Republicii Moldova și conține detalii despre constatările, concluziile și recomandările înaintate.