Activitatea Ministerului de Interne în Guvernul Receam

Astăzi, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a prezentat bilanțul celor patru ani de activitate ai Ministerului Afacerilor Interne, cu principalele rezultate obținute pentru siguranța cetățenilor și modernizarea instituției.

„De patru ani, aceeași echipă dedicată a afacerilor interne alături  de miniștrii Ana Revenco, Adrian Efros și eu am urmat același traseul în slujba oamenilor.
Realizările prezentate sunt rezultatul muncii unei echipe dedicate și pe această cale țin sa le mulțumesc tuturor colegilor mei din aparatul central și subdiviziuni pentru perseverența și dedicarea în acest parcurs. Mulțumesc de asemenea pentru încrederea acordată domnului Premier Dorin Recean.

Realizări la nivel strategic

În 2022, Ministerul Afacerilor Interne a adoptat, pentru prima dată, o Strategie pe termen lung, unică pentru tot sistemul afacerilor interne. Aceasta este aliniată priorității Guvernului și parcursului european al Republicii Moldova și este implementată în 2 etape. În prima etapă, am implementat 6 programe sectoriale iar în a doua urmează implementarea a 7 programe sectoriale.

Documentul de politici se  bazează pe trei piloni strategici:
respectul și grija față de cetățeni, consolidarea sistemului de suport pentru oameni, și creșterea capacităților de intervenție.

Primul pilon – respectul și grija față de cetățeni – a însemnat protejarea democrației și a dreptului fiecărui cetățean de a-și exprima liber votul. În ultimii patru ani, Republica Moldova a trecut prin nouă scrutine electorale, iar echipele MAI au apărat cu fermitate ordinea publică și integritatea proceselor democratice, demontând metode complexe de influență externă, fraude, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare.

Nu voi intra în detaliile acestor metode și scheme dar este important de reținut creșterea exponențială a diversității mijloacelor folosite (de la alerte cu bombă – la pregătire pentru destabilizare a ordinii publice, de la transferuri ilegale – la contracte de donație, de la agenți străini – la atacuri cibernetice) și a resurselor alocate (din ce în ce mai mulți bani cash, cripto monedă, rețele de influenceri sau utilizarea așa ziselor personalități din lumea culturală, a sportului și altele).

Numai în anii electorali 2024 – 2025 de poliție au fost realizate:

– Peste 1000 de percheziții – pe acțiuni de Finanțare ilegală a partidelor politice, corupere electorală și alte activități conexe;

– Aproape 300 de percheziții – activități de destabilizare și pregătirea dezordinilor în masă;

Fiind constatate peste 30 de mii de încălcări ale legii.

Cu toate presiunile asupra populației și asupra autorităților în aceste perioade sensibile viața a decurs în normalitate, liniștea și ordinea publică au fost asigurate, pacea socială de asemenea.

Toate aceste au fost realizate cu respectarea legii și drepturilor omului în condițiile în care carabinierii și poliția în acești doi ani electorali au avut grija cetățenilor în peste: 32000 de întruniri publice.

Aceste reușite se datorează coeziunii statale și cooperării exemplare dintre structurile de forță, susținute de parteneriatele internaționale și de investițiile majore în tehnologii moderne de investigație și analiză.

Astăzi, Republica Moldova este un partener credibil al Uniunii Europene în domeniul securității interne, iar schimbul de informații cu agențiile europene a crescut de peste zece ori inclusiv prin HUB de securitate al Uniunii Europene de la Chișinău.

Vă spuneam la început că  dezvoltarea Ministerului Afacerilor Interne s-a fundamentat pe trei piloni strategici.

Al doilea pilon este – consolidarea sistemului de suport acordat cetățeanului – care se reflectă direct în calitatea serviciilor publice.

Astfel impactul acestor acțiuni de creștere a calității serviciilor oferite se concretizează în: reducerea birocrației și scăderea poverii administrative. 

Astăzi cetățenii:

– pot obține cazierul judiciar online, în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE;

– beneficiază de un răspuns mai rapid și mai eficient prin Serviciul 112, cu intervenții adaptate naturii urgenței.

– pot beneficia de proceduri simplificate la frontieră, iar străinii pot depune cereri online prin sistemul „E-Filing” și „E-migrație”.

– pot călătorii mai facil și mai în sigurață peste graniță datorită acordurile privind controalele coordonate pe teritoriul României în 3 puncte de trecere a frontierei de stat: Leușeni-Albița; Giurgiulești–Galați (auto) și Cantemir – Fălciu (feroviar), precum și inițierea negocierilor pentru extinderea acestui model în PTF Sculeni–Sculeni și PTF Lipcani–Rădăuți-Prut;

– și în Ucraina avem controale comune în 6 puncte de frontieră având in perspectivă deschiderea altor 3;

– În 4 ani am reusit facilitarea traficului rutier și simplificarea procedurii de conversiune a permiselor de conducere cu 14 state.

Așadar, Digitalizarea proceselor și reducerea poverii administrative au adus economii de timp și resurse, iar Moldova se aliniază tot mai mult standardelor europene privind eficiența serviciilor publice, digitale. Moldova a avansat  prin soluții inteligente precum mașini inteligente (Police Intelligent Car) și prin modernizarea infrastructurii de protecție pentru situații excepționale.

În același timp, a fost extins cadrul de protecție pentru femei și copii, prin instrumente informatice de monitorizare a agresorilor prin metodologii integrate de intervenție.

Moldova astăzi este mai dezvoltată iar afacerile interne mai profesioniste, gata să intervină pentru nevoile cetățenilor.

Nu în ultimul rând, dezvoltarea MAI are în vedere și al treilea pilon – acesta referindu-se la creșterea capacității de intervenție – care a vizat consolidarea instituțională, modernizarea dotărilor și creșterea mobilității forțelor operative.

În ultimii patru ani, mobilitatea a crescut de 2,5 ori, iar comunicarea operațională se desfășoară prin sisteme criptate TETRA, asigurând coordonare chiar și în situații de criză.

Mii de angajați au fost instruiți în țară și peste hotare, utilizând tehnologii moderne, de la drone și termoviziune până la analiză geospațială.

Eforturile au produs rezultate clare în ultimii 4 ani față de perioada precedentă, dinamica arătând:

– scăderea infracționalității ușoare cu 30%,
– reducerea accidentelor rutiere cu 21%, iar a persoanelor decedate cu 19%, și creșterea de patru ori a eficienței operațiunilor la frontieră.

Cu toate acestea încă se înregistrează decese pe drumurile noastre deși pedepsele au fost înăsprite, consumul de alcool și substanțe stupefiante la volan sunt incriminate sever.

Totodată, impactul politicii de prevenire și combatere a criminalității în spațiile publice și în mediul privat se constată și la infracțiunile contra vieții și sănătății persoanei care au scăzut cu 5%, în ultimii 4 ani;

De asemenea, lupta împotriva criminalității organizate s-a intensificat. În ultimii patru ani au crescut semnificativ descoperirile de infracțiuni grave, inclusiv cele legate de traficul de droguri, unde capturile s-au dublat sau chiar triplat, în parteneriat cu structurile europene de aplicare a legii.

Încă din 2021 mecanismele de identificare a organizațiilor de crimă organizată s-au modernizat iar specialiștii noștri au devenit mai profesioniști. 

Este înregistrată și o creșterea cu 108% a numărului de decizii emise privind declararea străinului persoană indezirabilă pe teritoriul țării.

De asemenea avem un mai bun control al teritoriului Republicii:

– creșterea cu 40% a securității liniei de frontieră a Republicii Moldova

– creșterea de la 8 migranți documentați de Poliția de frontieră în 2021 la peste 20 de mii documentați în 2024;

– creșterea de la 22 de capturi de țigări și produse din tutun în 2021, la peste 9 mii capturi în 2024.

În privința situațiilor de urgență Am reușit să scurtăm timpul de reacție cu 1 minut, pare a nu fi mult, dar contează. Avem proiecte de infrastructură pentru a putea acoperi  cât mai bine teritoriul național.

Aceasta este dinamica generală a activității noastre. În continuare, voi prezenta pe cele mai mari subdiviziuni ale MAI realizările care au ridicat standardele interne la nivel european.

Stimați jurnaliști, 

Cu toate provocările și activitățile  curente, Poliția Națională se află într-o etapă de modernizare accelerată, orientată către digitalizare, parteneriate internaționale și apropierea de cetățean.

Activitatea polițienească a cunoscut o evoluție continuă în perioada 2022 – 2025, prin modernizarea tehnologiei operaționale, creșterea nivelului de protecție a personalului și accelerarea digitalizării comunicațiilor, cu investiții în echipamente moderne, unități de transport, tehnică de calcul, soluții software și mijloace avansate de intervenție.

Pe dimensiunea tehnologică, Poliția a accelerat procesul de digitalizare a serviciilor în folosul cetățenilor. Totodată, au fost dezvoltate instrumente digitale pentru verificarea documentelor de identitate și monitorizarea traficului rutier în timp real, contribuind la creșterea eficienței și transparenței.

În mediul informațional, Poliția acționează activ împotriva criminalității cibernetice și a dezinformării. Laboratorul Cibernetic asigură investigarea atacurilor informatice, analiza probelor digitale și identificarea surselor de conținut manipulator. Prin cooperarea cu platformele internaționale, au fost dezvoltate mecanisme de detectare și neutralizare a tentativelor de influență online, inclusiv în perioade electorale.

Investițiile în infrastructura de expertiză au crescut. Poliția dispune acum de Laboratorul Cibernetic și laborator ADN modern, capacități avansate în criminalistică digitală, intervenție tehnico – explozivă cu roboți și drone, expertiză fizico – chimică performantă și sistem balistic automatizat, care îmbunătățesc semnificativ siguranța oamenilor.

Consiliile de siguranță comunitară au devenit un instrument real de dialog între poliție și cetățeni, contribuind la identificarea și soluționarea problemelor locale.

Astfel la nivel național există 862 de CSC, cu peste 18 400 de actori comunitari. Prin aproape 700 de sondaje au fost identificate peste 1 000 de probleme semnalate. Măsurile includ prevenirea huliganismului, furturilor și escrocheriilor, dar și amenajarea trecerilor denivelate și instalarea indicatoarelor rutiere pentru creșterea siguranței cetățenilor.

Nu în ultimul rând, Regionalizarea Poliției Naționale reprezintă un pas strategic în modernizarea modului de acțiune: cinci direcții regionale — Chișinău, Centru, Nord, Sud și UTA Găgăuzia — vor asigura o coordonare mai eficientă și o prezență activă în comunitate. Această abordare întărește principiul «celei mai apropiate patrule», orientând resursele spre intervenții rapide și spre siguranța oamenilor, cu mai mulți polițiști în stradă și mai puține funcții blocate în birouri. Astfel poliția noastră va fi mai activă și mai prezentă în comunități oferind cetățenilor sentimentul de mai multă siguranță.

Prin noile legi și programe adoptate, campanii de informare, inițiative de prevenire și dotări moderne, Poliția Națională se consolidează ca o instituție europeană, conectată la tehnologie și în serviciul direct al comunității.

În ultima perioadă, activitatea Inspectoratului General de Carabinieri s-a concentrat pe modernizare, reacție rapidă și aliniere la standardele europene.

A fost adoptată noua lege care definește clar rolul carabinierilor și poliției în asigurarea, menținerea și restabilirea ordinii publice, iar prin lansarea celor cinci companii mobile regionale – la Edineț, Ungheni, Orhei, Căușeni și Cahul – intervențiile în teritoriu au devenit mai rapide și mai eficiente. Astfel oamenii se simt în siguranță.

În decurs de 4 ani, carabinierii au asigurat ordinea in peste 11000 (11 mii) de evenimente publice.

La nivel extern, Moldova continuă să fie prezentă în misiunile internaționale de menținere a păcii din Kosovo, confirmând profesionalismul și angajamentul carabinierilor pentru securitatea regională.

De asemenea, a fost pentru prima dată când R Moldova a asigurat securitatea Jocurilor Olimpice și Paralimpice de la Paris alături de alte 92 de state. Acest lucru dovedește recunoașterea noastră ca profesioniști.

Totodată, a fost operaționalizat Punctul Național de Informare Fotbalistică, conform cerințelor europene privind siguranța la competițiile sportive.

Doamnelor și domnilor,

În ultimii patru ani, am transformat securizarea frontierei într-un efort strategic, aliniat standardelor europene și gestionării riscurilor din regiune. Am consolidat capacitatea operațională a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, am extins acoperirea și controlul frontierelor, precum și capacitatea de reacție în teren.

Am creat structuri specializate de intervenție, capabile să răspundă eficient provocărilor moderne – de la migrație ilegală până la infracționalitate transfrontalieră.

Am dezvoltat supravegherea aeriană prin sisteme moderne, care oferă o imagine completă, în timp real, asupra frontierei de stat.

Am extins rețeaua de supraveghere terestră, acoperind tot mai multe sectoare cu sisteme inteligente de monitorizare.

Am consolidat mobilitatea și interoperabilitatea subdiviziunilor Poliției de Frontieră, astfel încât echipele să fie acolo unde situația o cere – rapid și eficient.

Am pus în aplicare autonomia decizională a patrulelor, o măsură care întărește capacitatea de reacție în teren și încrederea operativă.

Iar prin crearea Unității de Informații privind Pasagerii (UIP), Moldova dispune astăzi de un mecanism european de analiză și prevenire a riscurilor de securitate înainte ca acestea să ajungă la frontieră.

Securizarea frontierei a progresat semnificativ și prin consolidarea controlului comun cu partenerii europeni și vecinii noștri. Am implementat control coordonat la frontiera cu România în trei puncte de trecere, iar la frontiera cu Ucraina avem control comun deja în șase puncte funcționale și încă trei planificate, ceea ce înseamnă un control mai rapid și un risc mai mic de trecere ilegală.

Cooperarea cu Agenția Europeană FRONTEX a devenit una strategică. Începând cu 19 martie 2022 au fost detașați în total 722 ofițeri ai Corpului Statutar FRONTEX, iar in prezent 85 de reprezentanți FRONTEX protejează frontiera alături de echipele poliției de frontieră ale Republicii Moldova.

Transformarea digitală a frontierei a devenit realitate:

– Sistemul informațional E- Permis funcționează, cu peste 124.000 de permise eliberate,

– Serviciile pentru trecerea frontierei sunt tot mai accesibile în format electronic,

–  Verificările sunt mai rapide, iar datele sunt mai bine protejate.

Noua infrastructură întărește capacitatea de acțiune: am construit 5 sectoare noi ale Poliției de Frontieră (Toceni, Brînza, Stoianovca, Valea Mare, Otaci – în proces) oferind un nivel mai ridicat de protecție pentru cetățeni și condiții mai bune pentru angajați.

Pe scurt, frontiera Republicii Moldova este astăzi mai bine supravegheată, mai bine gestionată, mai bine conectată la sistemele europene de securitate.

Această evoluție înseamnă o frontieră mai sigură, o țară mai protejată și o poziționare solidă în arhitectura europeană de securitate.

Pe dimensiunea strategică, domeniul migrație și azil s-a transformat în ultimii 4 ani. De la câțiva oameni care lucrau în Biroul migrație și azil, azi avem IGM care s-a ocupat încă de la reorganizare de protecție temporară și a procesat  peste 83 de mii de documente.

Avem aprobate numai anul acesta 4 reglementări, printre care 2 două programe naționale (Programul național privind migrația și azilul pentru anii 2026–2030 și Programul național de integrare etapizată a străinilor), care consolidează cadrul legal și aliniază Republica Moldova la standardele internaționale. Aceste măsuri permit gestionarea mai eficientă a fluxurilor migratorii, protecția solicitanților de azil, prevenirea șederii ilegale și combaterea muncii nedeclarate. Coordonarea interinstituțională, parteneriatele cu ONG-uri și modernizarea sistemelor de documentare aduc decizii mai rapide, intervenții eficiente și beneficii directe pentru securitatea și siguranța cetățenilor.

Tototdată, am reușit să modernizăm cadrul legal pentru mobilitatea forței de muncă și atragerea investițiilor, prin adoptarea Legii privind libera circulație și ședere a cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor de familie ai acestora, care simplifică accesul și integrarea lor în Republica Moldova. Totodată, am introdus facilități pentru străinii din douăzeci de state, care pot munci până la 90 de zile fără obținerea dreptului la muncă, răspunzând cererii de forță de muncă, susținând mediul de afaceri și stimulând competitivitatea economiei naționale.

Cu privire al gestionarea situațiilor de urgență în ultimii ani, IGSU a avansat semnificativ în gestionarea acestora. Profesionalismul nostru este recunoscut internațional, prin aderarea ca membru deplin la Mecanismul European de Protecție Civilă și prin activități de sprijin în Grecia, Romania și Turcia la incendii, pandemia Covid și lichidarea consecințelor cutremurelor.

În ultimii ani, am investit constant în infrastructura destinată siguranței oamenilor. Am deschis și operaționalizat 8 obiective de infrastructură iar doua sunt în curs de finalizare.

De asemenea a fost asigurată operaționalizarea a 17 subdiviziuni ale IGSU independente energetic.

Astăzi sunt în serviciu 19 autospeciale de ultimă generație, oferite Moldovei de către JICA, Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională. Acestea deservesc deja raioanele: Bălți – 4 unități, Orhei – 2unități,  Ungheni  – 2 unități, Cahul – 2 unități. La Chișinău 9 autospecialele sunt repartizate către – 5 subdiviziuni.

Aceste investiții înseamnă reacție mai rapidă, echipe mai bine pregătite și comunități mai protejate.

Harta adăposturilor de protecție civilă cu geo locația fiecărui adăpost precum și bunurile primite prin mecanismul european de protecție civilă  sporesc eficiența intervenției și continuitatea serviciilor esențiale. De asemenea, Planul de pregătire a populației structurează educarea publicului privind riscurile, măsurile de autoprotecție și comportamentul în situații de urgență. Include campanii de informare, instruiri practice și exerciții periodice. Rezultatul este o cultură a prevenției și o comunitate pregătită să acționeze rapid, pentru a proteja vieți și bunuri.

În 4 ani au fost înființate 3 posturi de pompieri voluntari la Sireți, Zubrești și Căpriana. Toate în raionul Strășeni.

În paralel, Legea voluntariatului oferă un cadru modern pentru implicarea cetățenilor în activități de protecție civilă.

Împreună, aceste instrumente integrează prevenirea, instruirea și răspunsul într-un program național coerent de protecție civilă. Astfel, cetățenii, autoritățile și structurile de intervenție acționează coordonat și eficient, iar reziliența comunităților se dezvoltă constant prin cunoaștere, participare și solidaritate.

În ce privește evoluția Inspectoratului de Management Operațional, în domeniul protecției infrastructurilor critice, a fost adoptată noua lege care reglementează identificarea și protejarea infrastructurilor critice și am inițiat procesul de creare a Centrul Național de Coordonare a Protecției Infrastructurii Critice. O structură specializată, menită să asigure o abordare unitară și o cooperare mai strânsă cu partenerii noștri europeni.

În ceea ce privește tehnologiile moderne, am lansat un proiect care dezvoltă capacitățile MAI în utilizarea dronelor  – un instrument nou, pentru misiunile de prevenire, monitorizare și intervenție. Lucrăm în prezent la crearea unui cadru unitar de operare conform standardelor europene.

Din perspectiva digitalizării operaționale, am avansat cu extinderea Sistemului Informațional Integrat al Managementului Operațional – o platformă care simplifică procesele interne, oferă o imagine unitară asupra intervențiilor și integrează analiza bazată pe date pentru luarea deciziilor.

Aceste realizări ale IMO arată direcția clară pe care am asumat-o: modernizarea continuă a instituției, folosind legislație actualizată, tehnologie și expertiză europeană.

Pe parcursul celor 4 ani, IMO al MAI a asigurat gestionarea integrată a situațiilor de criză prin activarea Centrului Național de Coordonare a Acțiunilor de Ordine Publică în mai multe contexte – de la criza energetică și alegerile parlamentare, până la tranzitul pelerinilor hasidici – consolidând totodată cadrul normativ și planurile comune de intervenție pentru prevenirea și răspunsul eficient la amenințări.

De asemenea, în ultimii 4 ani, integritatea dă roade în cadrul sistemului afacerilor interne, numărul denunțurilor făcute de către angajații afacerilor interne, în cazurile de corupție a crescut la peste 400 de cazuri.

Stimați jurnaliști, 

De la preluarea de către MAI, în ianuarie 2024, Serviciul 112 modernizează sistemul de urgență prin proiectul Next Generation eCall, finanțat de Uniunea Europeană, care permite ca, în caz de accident rutier, mașina să trimită automat un apel la 112, cu locație și descrierea gravității. Astfel, intervențiile devin mai rapide și siguranța rutieră crește. Sistemul este implementat în proporție de 60%, conectând Moldova la rețeaua europeană modernă de răspuns la urgențe.

În paralel, Serviciul 112 a optimizat procesarea apelurilor, reducând timpul mediu la 100 de secunde, și a scăzut semnificativ procentul apelurilor non-urgente, sporind eficiența intervențiilor. 

Totodată, modernizarea sistemului informațional și integrarea aplicației mobile NG-SOS vor permite accesul facil la serviciile de urgență și persoanelor cu dizabilități, cu localizare exactă și comunicare audio, video sau prin chat în timp real. Colaborarea bilaterală cu România și ajustările legislative completează acest cadru european de performanță și securitate.

Pentru oameni, toate aceste modernizări înseamnă siguranță reală: intervenții mai rapide, ajutor la un apel distanță, posibilitatea de a comunica chiar și când vorbirea sau auzul nu permite, și certitudinea că, indiferent de situație, cineva vine să ajute. Fiecare minut câștigat poate salva o viață, iar fiecare decizie luată mai repede înseamnă liniște pentru familii și comunități. Serviciul 112 nu este doar tehnologie – este grijă, protecție și sprijin pentru fiecare cetățean.

În ce privește, Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne rămâne una dintre cele mai atractive instituții de învățământ pentru tinerii care aleg o carieră în domeniul securității statului.

Instituția a obținut acreditarea pentru cinci programe de studii universitare de licență și master, fapt ce confirmă standardele academice moderne și alinierea la cerințele europene. Academia își adaptează constant oferta educațională – a introdus cursuri inovatoare precum „Criminalistica digitală” și „Conducerea defensivă”, a creat Centrul pentru pilotarea dronelor și a integrat Centrul de excelență în securitatea frontierei, extinzând astfel formarea profesională în domenii esențiale pentru securitatea națională.

Referitor la Serviciul Medical al MAI acesta a reușit în 4 ani să crească și mai mult calitatea serviciilor pentru angajați și cetățeni prin modernizarea infrastructurii și extinderea capacităților operaționale.

În paralel, prin colaborarea cu IGSU, personalul medical participă la echipele USAR – Moldova (căutare‑salvare urbană), asigurând intervenții rapide și eficiente în situații de urgență, aliniate standardelor internaționale. Acest lucru marchează o extindere semnificativă a rolului Serviciului Medical al MAI, de la furnizarea asistenței medicale interne către implicarea activă în operațiuni de intervenție în situații de risc și urgență, cum ar fi cutremure, prăbușiri sau accidente tehnologice, crescând viteza și eficiența răspunsului în astfel de situații.

În perioada 2022–2025, Ministerul Afacerilor Interne a gestionat 230 de proiecte de finanțare externă cu o valoare totală de 310 milioane de euro, dintre care 120 de proiecte, în valoare de 87 milioane de euro, au fost finalizate cu succes. Aceste inițiative au consolidat capacitatea MAI de a răspunde rapid și eficient nevoilor cetățenilor, printr-o mobilitate sporită, infrastructură modernizată și servicii digitalizate.

În domeniul mobilității, MAI și subdiviziunile sale au fost dotate cu peste 500 de mijloace de transport – automobile, autospeciale și bărci – asigurând o prezență operativă în teritoriu și intervenții rapide în situații care cer acțiune imediată.

În ceea ce privește infrastructura, accesul cetățenilor la servicii publice sigure și moderne a fost semnificativ îmbunătățit prin modernizarea a peste 45 de sedii administrative, inclusiv sectoare de poliție, remize de pompieri, dispecerate și laboratoare criminalistice și cibernetice. Printre realizările deosebite se numără operaționalizarea Centrului de Justiție Familială, deschiderea Laboratorului de Investigare a Criminalității Cibernetice, inaugurarea laboratorului multifuncțional la Academia „Ștefan cel Mare”, noul sediu al Inspectoratului Național de Investigații și Centrul de Dispecerat Integrat Bălți. Totodată, Unitatea de Informații privind Pasagerii a fost operaționalizată în cadrul Poliției de Frontieră.

Digitalizarea serviciilor publice a permis cetățenilor interacțiuni mai rapide și mai eficiente cu autoritățile.

Prin aceste proiecte și programe, MAI demonstrează un angajament constant față de modernizare, eficiență și servicii de calitate pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

Pe final, dacă începând cu 2021 MAI a început să-și clădească strategic cadrul de dezvoltare durabilă în perspectivă europeană, 2025 marchează o nouă etapă de dezvoltare. În raport cu provocările existente, a fost actualizată Strategia de dezvoltare a domeniului afacerilor interne 2022 – 2030, iar șapte programe sectoriale sunt pregătire pentru a fi aplicate în următoarea perioadă – acoperind securitatea publică, criminalitatea, controlul armelor, frontiera, migrația și azilul, gestionarea urgențelor și integrarea etapizată a străinilor.

Aceste politici transpun angajamentele din Capitolul 24 “Justiție Libertate Securitate” al procesului de aderare la UE, aducând beneficii concrete cetățenilor: servicii mai sigure, digitale și instituții mai capabile să protejeze viața și libertatea fiecăruia.

În plin proces de realizare – 2 documente Foaia de Parcurs „Statul de drept” și Planul Național de Aderare 2025 -2029. 

În prezent ne concentrăm pe respectarea angajamentelor luate de RMD ca urmare a recomandărilor făcute la încheierea procesului screening.

Odată cu deschiderea negocierilor de aderare, pe care o așteptăm în viitorul apropiat, Ministerul Afacerilor Interne se va ghida   criteriile intermediare de referință, primite din partea Comisiei Europene pe capitolul 24 ”Justitie, Libertate, Securitate”, etapele-cheie  in procesul de integrare deplină în Uniunea Europeană.

În acest context, vorbim de evoluții accelerate în domeniul afacerilor interne, cum nu am cunoscut în existența instituțională a Republicii Moldova de la independență până în prezent – un proces de transformare care redefinește siguranța, încrederea și guvernarea prin standarde europene.

Pentru următoarea perioadă, Ministerul Afacerilor Interne se concentrează pe consolidarea siguranței și creșterea calității vieții cetățenilor, în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Obiectivele strategice includ:

– Creșterea siguranței populației în comunități, la domiciliu și în spațiile publice.

– Modernizarea și digitalizarea serviciilor de ordine și securitate publică, respectând drepturile omului și standardele UE.

– Reducerea accidentelor rutiere prin politici integrate de siguranță rutieră.

– Dezvoltarea instrumentelor eficiente pentru prevenirea și combaterea criminalității informatice.

– Identificarea și neutralizarea grupurilor criminale cu risc sporit și reducerea traficului de droguri ilicite.

– Asigurarea controlului strict al armamentului și consolidarea securității frontierelor de stat.

– Reglementarea fluxului migrațional și consolidarea sistemului de azil conform standardelor internaționale și europene.

– Facilitarea integrării străinilor și persoanelor strămutate, sprijinind dezvoltarea socială și economică a țării.

– Creșterea eficienței în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență și excepționale, inclusiv prin consolidarea capacităților de protecție civilă și intervenție rapidă.

– Asigurarea serviciilor de calitate prin perfecționarea profesională, consolidarea integrității instituționale și implementarea soluțiilor digitale în sistemul MAI.

Aceste obiective urmăresc simultan sporirea securității, protecția cetățeanului și alinierea instituțională la standardele europene, pentru o societate mai sigură și servicii publice mai eficiente.