Constatări ale Promo-LEX: 52 cazuri de abuz de resurse administrative înregistrate

Asociația Promo-LEX a prezentat astăzi Raportul nr. 3 al Misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie, care acoperă perioada 29 august – 10 septembrie 2025. Raportul conține observații și constatări privind începutul campaniei electorale, comportamentul competitorilor și transparența finanțării activităților de campanie.

Prestația concurenților electorali. Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, aparent este mai dinamică decât scrutinul din 2021, fiind constatate, pentru o perioadă similară de raportare, 1.487 de activități de agitație electorală, majoritatea constând în distribuirea materialelor informative (71%) și întâlniri cu alegătorii (18%), comparativ cu 1.111 evenimente în scrutinul precedent. Cei mai activi au fost PAS (509), BE Patriotic (380) și BE Alternativa (251).

De asemenea, au fost documentate 3.214 cazuri de publicitate electorală, majoritatea materiale printate (41%) și obiecte de vizibilitate (30%). În acest context, au fost identificate și unele nereguli precum plasarea materialelor în locuri interzise, lipsa datelor de tipar complete și folosirea materialelor de publicitate politică anterioare campaniei în scop de agitație electorală. Cele mai multe cazuri de utilizare neconformă au vizat BE Patriotic, urmat de MRM, LOC, PAS, Alternativa și CUB.

MO Promo-LEX a înregistrat 52 de cazuri de abuz al resurselor administrative, majoritatea vizând PAS, prin utilizarea instituțiilor publice și implicarea funcționarilor în agitație electorală. S-au semnalat și două cazuri de potențială corupere a alegătorilor (BP Victoria și PPNOI) și implicarea cultelor religioase în campanie, cu cel puțin patru incidente documentate.

În perioada observată, au fost raportate și acte de intimidare: candidatul PL Vladimir Meleca a fost reținut ilegal în regiunea transnistreană, iar în Căușeni s-a produs un conflict între veteranii războiului de pe Nistru și BE Patriotic, care a necesitat intervenția poliției.

Promo-LEX a monitorizat și implicarea „părților terțe”. Au fost identificate cel puțin 13 cazuri, incluzând rețele online coordonate de Federația Rusă pentru promovarea lui Ilan Șor și BP Victoria, pagini de Facebook și canale de YouTube ce propagă mesaje pro-Est sau pro-UE, dar și inițiative civice precum „EUROPA 2028”.

Finanțarea campaniei electorale. Până în data de 8 septembrie, 21 din 23 de concurenți au deschis conturi și 19 au depus rapoarte financiare. Veniturile declarate au totalizat circa 28,4 milioane lei, majoritatea din donații ale persoanelor fizice (47%) și transferuri din contul curent al partidelor (37%). Cele mai mari venituri au fost raportate de PAS, BE Alternativa, BE Patriotic și PN, care cumulează 78% din total. Cheltuielile declarate au însumat peste 21,5 milioane lei, cu cea mai mare parte direcționată către materiale promoționale (51%) și publicitate (35%).

Monitorizarea civică a finanțării campaniei electorale a evidențiat discrepanțe între rapoartele oficiale și cheltuielile reale estimate de MO Promo-LEX, fiind identificate sume neraportate de peste 1,3 milioane lei la 14 concurenți, în special fiind vizați CUB, MRM și BE Patriotic.

Discursul de ură și instigare la discriminare. În perioada 20 august – 4 septembrie, au fost identificate cel puțin 78 de cazuri de discurs de ură, instigare la discriminare sau alte forme de manifestare a intoleranței care au fost vizualizate de peste 830 de mii de ori. Aproximativ 53% (41 de cazuri) dintre acestea au fost răspândite prin intermediul aplicațiilor mobile. Cel mai des, la baza discursurilor de ură au stat criteriile „apartenență politică”, „activitate profesională”, „opinie”, „orientare sexuală”, „identitate de gen”, „sănătate”, „sex” sau „gen”.

În continuare, au fost identificate discursuri de ură cu un nivel înalt de gravitate care au luat forma instigării la violență, precum și instigării la discriminare. Retorica de dezumanizare utilizată de către diverși actori a fost utilizată și în această perioadă. Aceste tipuri de mesaje au justificat violența și au făcut persoanele din grupurile vizate o țintă mai ușor de atacat fizic și verbal.

De asemenea, mesajele xenofobe, homofobe și sexiste nu au încetat să se regăsească în discursurile publice și electorale. Discursurile de ură au fost îndreptate împotriva diverselor grupuri sociale, cum ar fi musulmani, români/vorbitori de limba română, jurnaliști, bărbați etc. Politicienii, membrii și/sau simpatizanții partidelor politice, femeile și persoanele LGBT sunt, în continuare, vizați de discursurile de ură într-un număr mai mare.

Organele electorale și administrația publică. CEC și-a desfășurat activitatea transparent, organizând 12 ședințe și adoptând 71 de hotărâri. Numărul observatorilor acreditați a crescut față de scrutinele din 2024, fiind înregistrați peste 2.100 de observatori naționali și internaționali. Promo-LEX atrage atenția asupra riscului apariției „observatorilor falși” și solicită intervenția autorităților pentru stoparea acestor practici. Totodată, MO Promo-LEX amintește că accesul în secțiile de vot este permis doar observatorilor acreditați de CEC, prin organizații calificate.

CEC a confirmat reprezentanți și persoane de încredere pentru 16 concurenți electorali și a prelungit certificarea funcționarilor electorali, validând peste 26.000 de persoane. Tirajul buletinelor de vot a crescut cu peste 42.000 în circumscripțiile 1–36, mai ales la Chișinău și Bălți, însă a scăzut de patru ori în regiunea transnistreană, ceea ce, în opinia MO Promo-LEX, poate limita accesul la vot și genera cozi mari.

Consiliile electorale de circumscripție de nivelul II (CECE) au funcționat în general conform legislației, însă au existat cazuri de limitare a accesului observatorilor la informații electorale și dificultăți în constituirea birourilor secțiilor de votare. S-a semnalat și aplicarea neoficială a unui mecanism de verificare a integrității potențialilor funcționari electorali, care necesită claritate și transparență.

Cadrul legal. Suspendarea activității primarului Chișinăului, Ion Ceban, candidat la funcția de deputat, a evidențiat deficiențe în aplicarea normelor privind separarea funcției publice de campania electorală. Deși acesta a declarat că și-a suspendat activitatea, CEC a constatat contrariul și i-a aplicat un avertisment.

De asemenea, unele primării au alocat săli publice pentru întâlniri cu alegătorii fără aprobarea consiliului local, ridicând suspiciuni de utilizare ilegală a patrimoniului public și discriminare a concurenților.

Raportul nr. 3 al Misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie, poate fi accesat aici.