Tinerii în Republica Moldova în anul 2024: Numărul este în continuă descreștere

Biroul Național de Statistică prezintă informația privind situația tinerilor în Republica Moldova în anul 2024.

1. Situația demografică a tinerilor

Tinerii reprezintă circa un sfert din populația țării.

Numărul populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2025 a constituit 2381,3 mii persoane², din care 544,0 mii sau 22,8% au fost tinerii cu vârsta 14-34 ani. Repartizarea tinerilor pe sexe, se prezintă astfel: 48,6% – bărbați și 51,4% – femei.

Generația tinerilor este în descreștere continuă

La începutul anului 2025, în comparație cu începutul anului precedent, numărul populației cu vârsta de 14-34 ani a scăzut cu 23,7 mii persoane sau cu 4,2%. În ultimii 5 ani (în perioada anilor 2021-2025), numărul populației cu vârsta de 14-19 ani a crescut cu 0,2 mii persoane sau cu 0,1%, iar ponderea acestei categorii în numărul total al tinerilor cu vârsta 14-34 ani s-a majorat de la 23,9% la 01.01.2021, până la 30,5% la 01.01.2025.

Numărul persoanelor în vârstă de 20-24 ani a scăzut în anii 2021-2025 cu 34,9 mii persoane, ponderea acestora fiind în descreștere în perioada analizată cu 1,0 punct procentual, iar a celor în vârstă de 25-29 ani – cu 62,0 mii (cu 4,5 puncte procentuale). Numărul tinerilor cu vârsta de 30-34 ani s-a diminuat cu 52,1 mii, ponderea acestora fiind în descreștere în perioada analizată cu 1,1 puncte procentuale.

Figura 1. Structura populației tinere pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie 2021 și 2025

Descarcă datele în format, xlsx

Femeile tinere se căsătoresc mai devreme comparativ cu bărbații tineri

În anul 2024, s-au încheiat 14,8 mii căsătorii, diminuându-se cu 6,0% comparativ cu anul precedent. Numărul căsătoriilor încheiate pentru prima dată a constituit 9,7 mii, la majoritatea dintre acestea (86,1%) ambii soți fiind cu vârsta de 16-34 ani. Cei mai mulți bărbați, care s-au căsătorit în 2024 pentru prima data, aparțin grupei de vârstă 25-29 ani (39,3%), iar cele mai multe femei căsătorite – grupei de vârstă 20-24 ani (45,7%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 29,9 ani pentru bărbați și 26,9 ani pentru femei.

Figura 2. Distribuția tinerilor căsătoriți pentru prima dată, pe grupe de vârstă și sexe, în anul 2024

Descarcă datele în format, xlsx

Numărul căsătoriilor la tineri s-a diminuat cu 7,8% în cazul bărbaților (fiindu-le atribuit statutul marital de soț) și cu 7,4% – în cazul femeilor (atribuindu-li-se statut de soție) comparativ cu anul precedent. Diminuarea s-a înregistrat la toate grupele de vârstă, dar într-o măsură mai mare la grupa de 25-29 ani – cu 8,4% la bărbați, iar la grupa de vârstă de 16-19 ani – cu 14,7% la femei.

Figura 3. Numărul căsătoriilor și divorțurilor la tinerii cu vârsta de 16-34 ani, 2020-2024

Descarcă datele în format, xlsx

În anul 2024, s-au înregistrat 9,5 mii divorțuri, dintre care 40,8% revin femeilor și 30,1% bărbaților în vârstă de 16-34 ani. Numărul divorțurilor la tinerii cu vârsta de 16-34 ani a scăzut cu 3,5% comparativ cu anul 2023, în cazul bărbaților numărul divorțurilor a scăzut cu 3,7%, iar în cazul femeilor s-a diminuat cu 3,8%.

Femeile tinere din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără decât cele din mediul urban

Distribuția născuților-vii după vârsta mamei arată că, 79,1% din totalul acestora au fost născuți de către mame cu vârsta de până la 35 ani. Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 26,8 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără decât mamele din mediul urban, la 25,4 ani și, respectiv, 28,7 ani. În funcție de starea civilă a mamei, în anul 2024, numărul copiilor născuți de mamele tinere în afara căsătoriei a fost de 2,6 mii (13,7% din numărul total al născuților-vii, mamele cărora au vârsta de 14-34 ani). Rata nașterilor timpurii la vârsta de 15-19 ani, în anul 2024, a constituit 18,4 născuți-vii la 1000 femei de vârsta respectivă fiind în scădere cu circa 2,9 născuți-vii la 1000 femei, comparativ cu 2023 (21,3 născuți-vii la 1000 femei).

Numărul întreruperilor de sarcină la femeile în vârstă de 15-34 ani este în scădere comparativ cu anul precedent

În anul 2024, numărul întreruperilor de sarcină la femeile în vârstă de 15-34 ani a constituit 4,2 mii de cazuri, fiind cu 14,3% mai mic comparativ cu anul 2023. Dintre acestea, 92,3% au revenit femeilor în vârstă de 20-34 ani. La 1000 femei în vârstă de 15-34 ani au revenit 15,9 cazuri de întrerupere a sarcinii.

2. Tinerii în învățământ

În anul de studii 2024/25, numărul elevilor (din învățământul liceal și profesional tehnic) și studenților a constituit 144,7 mii de persoane sau cu 2,7% mai mult față de anul de studii 2020/21.

Numărul de elevi (din învățământul liceal și profesional tehnic) și studenți ce revin la 1000 locuitori în vârstă de 15-29 ani a constituit 410 persoane în anul de studii 2024/25, comparativ cu 314 persoane în 2020/21. Pe niveluri educaționale, în anul de studii 2024/25, la 1000 locuitori de 15-29 ani au revenit 108 elevi din învățământul liceal, 135 elevi din învățământul profesional tehnic și 167 studenți din învățământul superior.

Figura 4. Numărul de elevi (din învățământul liceal și profesional tehnic) și studenți, 2020/21-2024/25

Descarcă datele în format, xlsx

Pe parcursul ultimilor 5 ani, numărul de elevi în învățământul liceal a înregistrat o evoluție ascendentă. Astfel, în anul de studii 2024/25, în învățământul liceal au fost înscriși 38,0 mii de elevi, fiind în creștere cu 2,4% față de 2020/21. Pe sexe, s-a menținut preponderența fetelor (55,9% în anul de studii 2024/25). Pe medii de reședință, s-a păstrat decalajul constant, mediul rural fiind în continuare defavorizat. În anul de studii 2024/25, circa 82,7% din elevii înscriși în clasele 10-12 își făceau studiile în liceele din mediul urban.

În anul de studii 2024/25, în învățământul profesional tehnic au fost cuprinși 47,8 mii de elevi, inclusiv 14,5 mii – în învățământul profesional tehnic secundar și 33,3 mii – în învățământul profesional tehnic postsecundar³. În sistemul de învățământ profesional tehnic numărul de elevi a înregistrat o creștere cu 2,9 mii persoane față de anul 2020/21.

Figura 5. Numărul de elevi în învățământul profesional tehnic pe niveluri, 2020/21-2024/25

Descarcă datele în format, xlsx

În învățământul profesional tehnic secundar, s-au atestat ponderi mai mari pentru elevii în vârstă de 16 și 17 ani, precum și de 18 ani (respectiv, 32,5%, 29,7%, și 14,8% în anul de studii 2024/25), în învățământul profesional tehnic postsecundar pentru elevii cu vârste aferente acestui nivel: 23,8% – 16 ani, 23,7% – 17 ani, 21,8% – 18 ani și 17,2% – 19 ani.

Băieții mai mult se orientează către învățământul profesional tehnic secundar, iar fetele către învățământul profesional tehnic postsecundar

În anul de studii 2024/25 mai mulți băieți s-au orientat către învățământul profesional tehnic secundar (72,6% din total elevi la acest nivel) și mai multe fete – către cel postsecundar (53,3%).

Structura numărului elevilor pe domenii relevă că, atât în învățământul profesional tehnic secundar, cât și în cel postsecundar, s-au înregistrat rate mai mari pentru domeniul inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții (68,1% și respectiv, 22,3%). Totodată, în învățământul profesional tehnic postsecundar ponderi importante s-au înregistrat și pentru așa domenii ca: business, administrare și drept (23,7%), sănătate și asistență socială (17,1%).

În anul 2024, numărul de absolvenți în învățământul profesional tehnic secundar a constituit 4,7 mii persoane, cu cca 11,7% mai puțin comparativ cu anul precedent. Absolvenții au înregistrat ponderi mai mari în cadrul domeniului general inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții la următoarele domenii de formare profesională: vehicule cu motor, nave și aeronave (19,4% din total absolvenți), construcții și inginerie civilă (10,5%), procesarea alimentelor (10,2%) și energetică și inginerie electrică (9,0%).

În anul 2024, învățământul profesional tehnic postsecundar au absolvit 6,5 mii persoane, prezentând nivelul anului trecut. Din totalul de absolvenți ai anului 2024, 21,6% au fost pregătiți pentru domeniul business, administrare și drept, 25,9% – pentru inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții, iar 15,1% – pentru domeniul sănătate și asistență socială.

Numărul de studenți înscriși în învățământul superior, la începutul anului de studii 2024/25, a fost de 58,9 mii persoane, din care 74,2% erau înscriși la studii superioare de licență, 16,8% – studii superioare de master și 9,0% – studii superioare integrate.

Figura 6. Structura numărului studenților pe programe de studii și sexe, 2020/21 și 2024/25

Descarcă datele în format, xlsx

În anul de studii 2024/25, proporția femeilor în numărul total de studenți a fost de 58,5%. În ceea ce privește distribuția studenților pe programe de studii în funcție de sex, s-au înregistrat diferențe odată cu trecerea la un nivel mai înalt de studii. Astfel, femeile au constituit 55,8% din studenți la programe de licență, 63,5% – la master și 71,7% – la studii superioare integrate.

Repartizarea studenților pe vârste indică o participare mai mare în învățământul superior a persoanelor cu vârste cuprinse între 19-23 ani, acestea fiind vârstele teoretic corespunzătoare învățământului superior (65,9% din total studenți). În același timp, în anul de studii 2024/25 vârsta medie a studenților a fost de 23,8 ani, cu diferențe în funcție de sexe 24,3 ani la femei și 23,2 ani la bărbați.

În învățământul superior se evidențiază ponderi mai mari, relativ constante de la un an la altul ale absolvenților din domeniul business, administrare și drept

În anul 2024, învățământul superior a fost absolvit de către 13,4 mii persoane, din care 66,4% au obținut diploma de licență, iar 33,6% diploma de master sau cea echivalentă la acest nivel. În perioada 2020-2024, numărul de absolvenți a înregistrat fluctuații de la un an la altul, totodată, fiind în descreștere comparativ cu anul 2020, la master și studii integrate cu 13,5% și la licență cu 5,3%.

În învățământul superior 41,3% au fost absolvenții din domeniul business, administrare și drept, după care a urmat domeniul educație, cu o pondere a absolvenților de 15,6% și domeniul inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții – 8,9% din total absolvenți.

3. Tinerii pe piața muncii

Din zece tineri patru sunt ocupați, iar șase sunt în afara forței de muncă

În anul 2024, conform rezultatelor Anchetei Forței de Muncă, în raport cu statutul activității curente⁴ patru din zece tineri cu vârsta de 15-34 ani au fost ocupați (39,6% sau 212,9 mii persoane), șomerii au constituit 2,3% (12,6 mii persoane) și restul, 58,1% (312,3 mii persoane) erau persoane în afara forței de muncă. În rândul celor din urmă, 50,4% erau încadrați în sistemul național de învățământ.

Femeile tinere, care nici nu lucrează și nici nu învață, dețin ponderi net superioare în comparație cu bărbații

Fiecare al șaptelea tânăr în vârstă de 15-24 ani (13,5%), fiecare a cincea persoană în vârstă de 15-29 ani (21,9%) și fiecare a patra persoană de 15-34 ani (25,4%), nu a fost cuprinsă nici în procesul de educație (formal sau non-formal), nici în ocupare (Tinerii NEET – engleză Not in Education, Employment or Training). Pentru toate trei grupe de vârstă, valoarea acestui indicator a fost mai înaltă în rândul femeilor în comparație cu bărbații.

Figura 7. Ponderea tinerilor NEET pe grupe de vârstă și sexe, 2023-2024

Descarcă datele în format, xlsx

Circa 6% din tinerii ocupați sunt încadrați și în învățământ, iar fiecare al cincilea tânăr are un loc de muncă informal

Tinerii de 15-34 ani încadrați în câmpul muncii preferă mai degrabă un loc de muncă plătit (82,1% au lucrat în calitate de salariat), decât o activitate pe cont propriu/non-salarială (17,9%). Din totalul tinerilor care lucrează 5,8% tineri, concomitent cu activitatea de muncă, au urmat și o formă de educație (formală) în cadrul sistemului național de învățământ.

Practic fiecare al cincilea tânăr (21,4%) avea loc de muncă informal, iar în rândul tinerilor salariați 6,1% lucrau fără a avea un contract individual de muncă (munca nedeclarată). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) a fost mai frecventă printre bărbații tineri salariați (9,3%), decât în rândul femeilor tinere salariate (3,2%).

Fiecare a șaptea persoană tânără ocupată (13,5%) a declarat că ar dori să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă, motivul principal fiind nivelul nesatisfăcător al venitului/remunerării (situație inadecvată în raport cu venitul).

Rata de ocupare a tinerilor de 15-24 ani a constituit doar 17,6%, pe când a celor de 25-29 ani și 30-34 ani indicatorul a înregistrat valori de 3 ori mai înalte (52,5% și, respectiv, 60,2%), fiind mai mare decât media pe total țară (42,7% pentru populația de 15 ani și peste).

Figura 8. Rata de ocupare în rândul tinerilor pe grupe de vârstă și sexe, 2023-2024

Descarcă datele în format, xlsx

Rata șomajului în rândul tinerilor este mai înaltă față de media pe țară

Rata șomajului în rândul tinerilor a fost mai mare în comparație cu alte grupe de vârstă sau media la nivel de țară. Astfel, în anul 2024, rata șomajului conform definiției BIM⁵ la tinerii din grupa de vârstă 15-34 ani a fost de 5,6%, la tinerii în vârstă de 15-24 ani, respectiv, 9,8% și în grupa celor de 15-29 ani – 7,1%, în timp ce media pe țară a constituit 4,0%. În șomaj de lungă durată (12 luni și mai mult) s-au aflat 9,4% din totalul șomerilor de 15-34 ani.

Din punct de vedere al distribuției pe sexe și medii de reședință, printre tinerii șomeri în vârstă de 15-34 ani mai mult de jumătate erau femei (54,7%), iar 59,2% – din mediul urban.

Un nivel de instruire scăzut și mediu⁶ determină o rată a șomajului mai mare

În funcție de nivelul de instruire absolvit, rata șomajului a înregistrat valori mai ridicate în rândul tinerilor cu nivel de instruire scăzut – 8,2%, urmați de tinerii șomeri cu nivel mediu – 5,1% și cei cu nivel de instruire superior – 4,7%.

Fiecare al doilea tânăr în afara forței de muncă este elev sau student și fiecare al cincilea tânăr este persoană care îngrijește de familie

Printre tinerii din categoria de vârstă 15-34 ani, 58,1% erau în afara forței de muncă. În rândul acestora au predominat elevii și studenții (50,4%). În afară de elevi și studenți, o categorie importantă au format-o persoanele care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (19,7%). Majoritatea persoanelor casnice au reprezentat-o femeile (98,8%). Altă categorie din rândul celor în afara forței de muncă au constituit-o persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (8,7%), ponderea celor din urmă fiind în descreștere față de 2023 (10,6%). În rândul altor persoane inactive s-au mai regăsit persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare, sau care planifică să lucreze peste hotare (11,2% comparativ cu 10,4% în 2023).

4. Gospodăriile cu tineri

Ponderea gospodăriilor formate numai din tineri a fost mai mare în mediul urban

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2024, 6,6% din total gospodării aveau în componența sa familii tinere cu membri în vârstă de 14-34 ani, din care 85,9% constituiau gospodăriile formate numai din familii tinere, 9,2% – gospodăriile din familii tinere cu părinți, iar 4,9% – gospodăriile din familii tinere și alte persoane. Ponderea gospodăriilor formate numai din familii tinere care locuiau separat a fost cu 18,3 puncte procentuale mai mare în mediul urban, comparativ cu mediul rural. Totodată, în mediul rural ponderea gospodăriilor formate din familii tinere care locuiau cu părinții a fost cu 10,7 puncte procentuale mai mare față de mediul urban, iar a gospodăriilor din familii tinere și alte persoane – cu 7,5 puncte procentuale.

Figura 9. Distribuția gospodăriilor cu familii tinere după tipul gospodăriei și mediul de reședință, în anul 2024

Descarcă datele în format, xlsx

Sursele principale de venit ale tinerilor sunt salariul și mijloacele financiare din partea părinților

Principalele surse de venit ale tinerilor (14-34 ani) au fost activitatea salarială (34,1%) și mijloacele financiare din partea părinților/întreținere (35,8%), fiind urmate de prestațiile sociale (9,4%) și transferurile din afara țării (5,8%).

Sursele de venit variază semnificativ în funcție de categoria de vârstă a tinerilor. Astfel, pe măsura înaintării în vârstă, veniturile din partea părinților/întreținere au scăzut de la 77,5% pentru tinerii de 14-19 ani, până la 5,1% pentru tinerii în vârstă de 30-34 ani, pentru care sursa mai importantă a devenit activitatea salarială (59,8%).

Mediul de reședință la fel este un factor care determină nemijlocit sursele de venit ale tinerilor. Dat fiind că, în mediul urban sunt disponibile mai multe locuri de muncă, activitatea salarială a fost sursa principală de venit pentru 43,3% din tinerii din mediul urban (în mediul rural pentru 23,8%). Totodată, activitatea individuală agricolă a fost o sursă de venit pentru 10,6% de tineri din mediul rural.

Gospodăriile cu familii tinere au un nivel de dotare cu bunuri de folosință îndelungată superior nivelului mediu pe țară

Nivelul de dotare cu bunuri de folosință îndelungată a gospodăriilor în componența cărora sunt familii tinere a fost superior față de media pe țară. Cele mai mari decalaje s-au înregistrat pentru astfel de bunuri ca: autoturism, computer, mașina de spălat rufe automat, cuptor cu microunde și aspirator.

Figura 10. Nivelul de dotare cu bunuri de folosință îndelungată al gospodăriilor cu familii tinere, în anul 2024

Descarcă datele în format, xlsx

Nivelul de dotare cu bunuri de folosință îndelungată a gospodăriilor din mediul urban a fost superior celui din rural. Astfel, dacă în mediul urban 86,2% de gospodării cu familii tinere aveau computere, atunci în mediul rural ponderea gospodăriilor dotate cu computer a constituit 67,0%. Cu mașină de spălat rufe automat erau dotate 97,3% de gospodării din mediul urban, în mediul rural – doar 79,6%. Procentul gospodăriilor care au în dotare cuptor cu microunde a variat între 73,0% în mediul urban și 63,5% în mediul rural.

Gospodăriile cu familii tinere din mediul urban își apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun într-o măsură mai mare comparativ cu cele din mediul rural

Gospodăriile în componența cărora erau familii tinere în proporție de 66,1% își apreciau nivelul de trai ca fiind satisfăcător, 31,1% – bun sau foarte bun, iar 2,8% au declarat nivelul de trai al gospodăriei ca fiind rău sau foarte rău. În funcție de tipul gospodăriei, cel mai mult își apreciau nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun, gospodăriile formate din familii tinere și alte persoane (36,9%).

Mediul de reședință joacă un rol foarte important în determinarea nivelului de trai. Astfel, pentru mediul urban este caracteristică o pondere mai mare a gospodăriilor care și-au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun (36,4% față de 23,7% în rural). Totodată, în mediul rural s-a înregistrat o pondere mai mare de gospodării cu familii tinere care își apreciau nivelul de trai ca fiind unul rău sau foarte rău în proporție de 4,0% comparativ cu 1,9%, în mediul urban.

Figura 11. Aprecierea nivelului de trai al gospodăriilor cu familii tinere, pe medii, în anul 2024

Descarcă datele în format, xlsx

Tinerii din mediul urban își apreciază starea de sănătate ca fiind bună și foarte bună, într-o măsură mai mare, comparativ cu cei din mediul rural

Partea cea mai mare a tinerilor (85,4%) și-a apreciat starea de sănătate ca fiind una bună sau foarte bună, 13,7% – au declarat că au o stare de sănătate satisfăcătoare și doar 0,9% de tineri și-au considerat starea de sănătate rea sau foarte rea. Perceperea pozitivă a stării de sănătate se reduce odată cu înaintarea în vârstă, de la 90,1% în cazul tinerilor în vârstă de 14-19 ani până la 78,4% pentru cei cu vârsta de 30-34 ani.

Figura 12. Structura tinerilor după starea de sănătate declarată, pe grupe de vârstă, în anul 2024

Descarcă datele în format, xlsx

Tinerii din mediul rural au declarat mai frecvent o stare de sănătate satisfăcătoare (17,3%) decât cei din mediul urban (10,6%). Totodată, 89,2% de tineri din mediul urban și-au evaluat starea de sănătate ca fiind bună sau foarte bună, comparativ cu 81,2% de tineri din mediul rural. Bărbații au fost mai pozitivi în ceea ce privește perceperea stării de sănătate, declarând-o bună sau foarte bună în proporție de 86,5% față de 84,5% în cazul femeilor.

5. Sănătatea tinerilor

Numărul cazurilor de infecție cu virusul HIV la tineri este în scădere comparativ cu anul precedent

Conform datelor Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile”, în anul 2024 numărul tinerilor în vârstă de 15-34 ani infectați cu virusul imunodeficienței umane (HIV) a constituit 207 persoane, ceea ce a fost cu 13,0% mai puțin comparativ cu anul 2023. Ponderea bărbaților tineri infectați a constituit 53,6% comparativ cu 46,4% femei infectate.

În structura incidenței cu virusul HIV s-a înregistrat o pondere mai mare pe segmentul 30-34 ani (46,9%), după care a urmat grupul de vârstă 25-29 ani (26,1%) și 20-24 ani (18,4%), iar pentru grupul de vârstă 15-19 ani s-a înregistrat o pondere de 8,6%.

În anul 2024, incidența cu virusul HIV la 100 mii tineri în vârstă de 15-24 ani a constituit 23,5 cazuri și 54,6 cazuri pentru tinerii în vârstă de 25-34 ani.

Figura 13. Incidența cu virusul HIV la tinerii în vârstă de 15-34 ani, pe grupe de vârstă și sexe, în anul 2024

Descarcă datele în format, xlsx

Cele mai multe cazuri noi de tumori maligne la tineri se atestă la nivelul țesutului limfoid, glandei tiroide și sânului

Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2024, la 100 mii tineri în vârstă de 15-34 ani au revenit în medie câte 37,3 cazuri noi de tumori maligne, comparativ cu 36,1 cazuri în anul 2023. În structura incidenței prin tumori maligne, în cazul tinerilor, au predominat localizări ale tumorilor precum: țesutul limfoid, hematopoietic și înrudite ale acestuia – 20,3%, glanda tiroidă – 12,5%, sânul – 8,9%, melanomul pielii și colul uterin, respectiv, câte – 6,8%.

Figura 14. Incidența prin tumori maligne la tinerii în vârstă de 15-34 ani, 2020-2024

Descarcă datele în format, xlsx

Numărul cazurilor noi de tumori maligne este mai mare în cazul femeilor în vârstă de 25-29 ani și 30-34 ani

În structura incidenței prin tumori maligne, ponderea femeilor este mai mare față de cea a bărbaților în grupul de vârstă 25-29 ani (63,3%) și 30-34 ani (69,4%).

Figura 15. Structura incidenței prin tumori maligne la tineri, pe grupe de vârstă și sexe, în anii 2020 și 2024

Descarcă datele în format, xlsx

Numărul cazurilor noi de tuberculoză activă este mai mare la bărbați și tinerii din mediul rural

În anul 2024, numărul cazurilor noi de tuberculoză activă la tinerii în vârstă de 15-34 ani a constituit 288 cazuri, fiind cu 6,8% mai puțin comparativ cu anul 2023. Circa 67,0% din total cazuri noi de tuberculoză activă la tinerii în vârstă de 15-34 ani au fost depistate la bărbați. În mediul rural au fost înregistrate 64,9% din cazuri.

La 100 mii tineri în vârstă de 15-34 ani au revenit 56,0 tineri cărora li s-a stabilit pentru prima dată diagnosticul de tuberculoză activă. Incidența prin tuberculoză activă la 100 mii tineri în vârstă de 15-24 ani a constituit 36,5 cazuri, iar pentru grupul de vârstă 25-34 ani – 72,7 cazuri (indicator ODD 3.3.2 ).

Figura 16. Incidența prin tuberculoză activă la tinerii în vârstă de 15-34 ani pe sexe, 2020-2024

Descarcă datele în format, xlsx

Numărul cazurilor de infecție cu maladii transmise pe cale sexuală este în scădere comparativ cu anul precedent

În anul 2024, numărul tinerilor în vârstă de 15-29 ani infectați cu boli venerice a constituit 568 cazuri, fiind cu 17,1% mai puțin comparativ cu anul 2023. La 100 mii tineri în vârstă de 15-29 ani au revenit 120,8 cazuri de sifilis și 40,3 cazuri de gonoree.

Cei mai mulți tineri au decedat în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumatismelor

În anul 2024, rata specifică de mortalitate la tinerii în vârstă de 15-34 ani a constituit 96,2 decedați la 100 mii locuitori de vârsta respectivă, fiind în scădere comparativ cu anul 2020 cu 14,8 decedați la 100 mii locuitori.

Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, cele mai multe decese în rândul tinerilor au avut drept cauză accidentele, intoxicațiile și traumatismele (41,3%), din care: accidente de transport (12,6%), leziuni auto-provocate (9,9%), agresiuni, omucideri (1,6%), urmate de bolile aparatului circulator (16,0%), bolile aparatului digestiv (9,9%), bolile aparatului respirator (8,7%) tumori (8,1%), bolile infecțioase și parazitare (3,8%), și alte boli (12,2%).

În anul 2024, comparativ cu anul 2023, se atestă o creștere a mortalității tinerilor în vârstă de 15-19 ani la toate cauzele de deces, excepție făcând tumorile. În cazul tinerilor în vârstă de 20-24 ani s-a înregistrat o creștere a ratei mortalității la tumori, la bolile aparatului respirator și digestiv. La grupa de vârstă 25-29, se observă o creștere a ratelor mortalității la tumori, la bolile aparatului circulator și a cauzelor externe de deces (leziuni auto-provocate), iar în grupa de vârstă 30-34 ani are loc o diminuare la toate cauzele de deces, cu excepția bolilor aparatului respirator.

6. Infracționalitatea în rândul tinerilor

Numărul tinerilor în vârstă de 14-29 ani care au comis infracțiuni este în scădere comparativ cu anul precedent

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024 numărul tinerilor în vârstă de 14-29 ani care au comis infracțiuni a constituit 4,3 mii persoane, ceea ce este cu 1,5% mai puțin comparativ cu anul precedent. Femeile au constituit 6,1% în numărul total al tinerilor de 14-29 ani care au săvârșit infracțiuni. Cei mai mulți tineri care au comis infracțiuni s-au înregistrat în grupul de vârstă 18-24 ani (48,7%), după care a urmat grupul de vârstă 25-29 ani (33,6%) și grupul de vârstă de 14-17 ani – 17,7%.

Figura 17. Structura tinerilor în vârstă de 14-29 ani care au comis infracțiuni, pe grupe devârstă, în anii 2020 și 2024

Descarcă datele în format, xlsx

Cel mai des tinerii în vârstă de 14-29 ani săvârșesc infracțiuni precum furt, huliganism și infracțiuni legate de droguri

În anul 2024 din numărul persoanelor în vârstă de 14-29 ani care au comis infracțiuni, aproape fiecare al patrulea a comis furt (21,9%), 11,7% au săvârșit acte de huliganism, iar 6,9% au comis infracțiuni legate de droguri. La 10 mii tineri în vârstă de 14-29 ani au revenit 112 persoane care au săvârșit infracțiuni.