Munca la negru în Moldova: Cine sunt cei mai afectați și de ce?

Munca neoficială în Moldova este profund marcată de locul de trai și sex. Astfel, din populația ocupată, cei care locuiesc în orașe sunt mult mai puțin expuși muncii informale – doar 9,5% dintre aceștia lucrează fără forme legale. În schimb, în mediul rural, fenomenul este de aproape 4 ori mai răspândit, ajungând la 34,5%. Datele sunt prezentate de către analistul economic Veaceslav Ioniță pe blogul său.

Disparități în funcție de sex

O diferență semnificativă se poate observa și între femei și bărbați. În rândul femeilor angajate, 18% lucrează neoficial, în timp ce în cazul bărbaților, acest procent ajunge la 28%. Această discrepanță poate fi explicată prin faptul că bărbații sunt mai frecvent implicați în sectoare precum agricultura sau construcțiile, unde angajarea informală este mai răspândită.

Distribuția pe grupe de vârstă

Dacă analizăm datele detaliate pe grupe de vârstă și mediu de rezidență, observăm mai multe tendințe importante:

1. Tinerii sunt cei mai afectați de munca informală, în special bărbații din mediul rural.
   • 53,1% dintre bărbații cu vârsta între 15 și 24 de ani din mediul rural lucrează neoficial.
   • La femeile din aceeași categorie, procentul este mai mic (35,2%), dar rămâne ridicat.
2. Odată cu înaintarea în vârstă, procentul scade, dar se menține ridicat în mediul rural:
   • Pentru bărbații între 35-44 ani din mediul rural, 43% încă lucrează neoficial.
   • În mediul urban, cel mai ridicat nivel de muncă informală este înregistrat la bărbații de 35-44 ani (17,3%), dar acest procent este considerabil mai mic decât în mediul rural.
3. Femeile din mediul urban sunt cel mai puțin afectate de munca informală, cu procente sub 7% în toate grupele de vârstă.

Factori economici și implicații

• Lipsa locurilor de muncă formale în mediul rural determină mulți oameni să accepte muncă fără contracte.
• Nivelul educației și calificărilor joacă un rol important – tinerii au dificultăți în găsirea unor locuri de muncă oficiale, ceea ce îi face vulnerabili la angajarea informală.
• Structura pieței muncii: Bărbații lucrează mai des în sectoare predispuse la angajare informală (agricultură, construcții), în timp ce femeile fie nu intră pe piața muncii, fie se angajează mai frecvent în sectoare reglementate (educație, sănătate).
• Impozitarea și reglementarea rigidă ar putea contribui la creșterea muncii neoficiale, în special în sectoarele unde angajatorii evită taxele mari.

În concluzie, munca neoficială rămâne o problemă majoră în Moldova, afectând în special bărbații tineri din mediul rural. Reducerea acestui fenomen necesită măsuri care să vizeze dezvoltarea locurilor de muncă formale în zonele rurale, educație mai bună pentru tineri și reforme care să reducă povara fiscală asupra angajatorilor.