Procuratura Anticorupție examinează proiectul de lege privind comasarea sa cu PCCOCS

În contextul interesului sporit și multiple întrebări din partea presei despre proiectul de lege înregistrat la 12 februarie 2025 în Parlament, cu privire la lichidarea Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și crearea unei noi procuraturi specializate, Procuratura Anticorupție vine cu următoarele precizări.

La moment, Procuratura Anticorupție examinează proiectul de lege, care a devenit public ieri, 13 februarie 2025, pentru a formula un aviz legislativ, care ulterior va fi publicat și pe pagina instituțională.

În toate procedurile de avizare a proiectelor de lege și în exprimarea în spațiul public a poziției instituționale referitor la legislația care afectează în mod direct Procuratura Anticorupție, sistemul de justiție și lupta împotriva corupției, procurorii se ghidează de princiipile Curții Europene a Drepturile Omului și standardele internaționale, care obligă procurorii să ridice probleme de interes public pentru a îmbunătăți sistemul de justiție, chiar dacă o chestiune supusă dezbaterii are implicații politice.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), în practica sa, recunoaște faptul că ,,toți profesioniștii din domeniul juridic au nu doar dreptul, ci și datoria de a ridica probleme de interes public, dacă motivația lor este dorința de a îmbunătăți sistemul juridic. Procurorii, în calitate de actori ai sistemului judiciar, au o obligație față de sistemul juridic și față de interesul public. Prin urmare, aceștia au libertatea de a discuta, critica sau ridica în mod public acuzații legate de funcționarii publici, acțiunile instituțiilor de stat, practicile juridice sau administrative deficitare existente și sistemul judiciar, dacă sunt motivați de dorința de a îmbunătăți sistemul juridic.” (CtEDO, Kövesi c. României, Hotărârea din 05.08.2020, § 174)

CtEDO, a subliniat, de asemenea, că ,,problemele referitoare la funcționarea sistemului de justiție țin de interesul public, a cărui dezbatere se bucură, în general, de un grad ridicat de protecție în temeiul art. 10 (a se vedea Kudeshkina, citată anterior, pct. 86, și Morice, citată anterior, pct. 128). Chiar dacă o chestiune supusă dezbaterii are implicații politice, acest lucru nu este suficient în sine pentru a împiedica, de exemplu, un judecător să facă o declarație cu privire la aceasta (a se vedea Wille, citată anterior, pct. 67).” (CtEDO, Kövesi c. României, Hotărârea din 05.08.2020, § 201)

În cazul Kövesi c. României, CtEDO a acordat ,,o importanță deosebită postului ocupat de reclamantă (șefa Parchetului Național Anticorupție), ale cărei funcții și atribuții includeau exprimarea opiniei sale cu privire la reformele legislative care ar fi putut avea un impact asupra sistemului judiciar și a independenței acestuia și, mai precis, asupra luptei împotriva corupției desfășurate de departamentul său. În acest sens, Curtea face referire la Recomandarea REC(2000)19 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, în care se recunoaște că procurorii ar trebui să aibă dreptul de a participa la discuții publice cu privire la chestiuni care privesc legea, administrarea justiției, precum și promovarea și protejarea drepturilor omului, și ar trebui să fie în măsură să urmărească penal, fără nicio obstrucționare, funcționarii publici care au comis infracțiuni, în special fapte de corupție.” (Hotărârea din 05.08.2020, § 205)

Curtea, la fel a explicat pericolul dacă survin consecințe negative în contextul în care un procuror a exercitat dreptul garantat de Convenție la libera exprimare: ,,încetarea prematură a mandatului reclamantei a constituit o sancțiune deosebit de severă, care, fără îndoială, a avut un „efect descurajator”, în sensul că, foarte probabil, nu doar reclamanta, ci și alți procurori și judecători au fost descurajați să participe, în viitor, la dezbateri publice cu privire la reformele legislative care afectează sistemul judiciar și, în general, cu privire la probleme legate de independența sistemului judiciar.” (Hotărârea din 05.08.2020, § 205)