Precizările BNS privind caracteristicile etnoculturale din chestionarul Recensământului

În urma mai multor declarații și acuzații din spațiul public, Biroul Național de Statistică (BNS) a venit cu precizări referitor la întrebările privind caracteristicile etnoculturale din chestionarul Recensământului populației și locuințelor 2024 (RPL 2024), precum și rezultatele preliminare ale RPL diseminate recent, informează OFICIAL.

„Din start urmează a fi menționat că, BNS își desfășoară activitatea în baza principiilor fundamentale ale statisticii oficiale, specificate în art. 5 al Legii nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială, inclusiv: relevanță, imparțialitate și obiectivitate, metodologie solidă, confidențialitate, accesibilitate și claritate, precum și coerență și comparabilitate în timp și pe plan internațional.

Independența profesională a instituției este asigurată de imperativul statuat la art. 5 pct. 1) lit. a) din Legea nr. 93/2017, care stipulează că îndeplinirea sarcinilor BNS, „se desfășoară fără nicio presiune din partea unor grupuri politice sau de interese ori din partea autorităților publice”. Îndeplinirea atribuției delegate prin art. 11 alin. (2) din Legea nr. 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor, vizând variabilele și chestionarele de recensământ, a fost realizată de BNS cu maximă responsabilitate și diligență profesională, acestea fiind supuse unui proces amplu de consultări publice” – a precizat instituția.

De asemenea, BNS s-a referit la întrebările abordate în spațiul online:

1. „De ce au fost incluse în chestionarul de recensământ întrebările despre limbă, etnie sau religie?

Răspunsul BNS:

Conform Legii nr. 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor, art. 11 alin. (1) „Pentru atingerea obiectivului recensământului prevăzut la art. 5 alin. (2), sunt colectate informații cu privire la tematicile de recensământ de bază, la nivel de unități de recenzare, precum: a) caracteristicile demografice și sociale ale populației, inclusiv cele etnoculturale și educaționale…”.

Conform recomandărilor internaționale privind RPL (vedeți recomandările UNECE, 2015, pag. 148, pct. 693, 695), statelor cu diversitate etno-culturală a populației le este recomandată includerea în programul de recensământ a caracteristicilor etno-culturale – a întrebărilor privind limba maternă, limbile vorbite, etnia și religia. Întrebări similare au fost incluse în cadrul RPL 2004 și 2014. Pentru asigurarea comparabilității temporale și internaționale, aceste caracteristici, urmare a consultărilor publice, au fost incluse și în chestionarul RPL 2024.

Ținem să precizăm că, chestionarele și metodologia de recensământ au fost pe larg consultate cu autoritățile publice, instituțiile academice, organizațiile non-guvernamentale și societatea civilă, inclusiv cu reprezentanții comunităților etnice, lingvistice și religioase din Republica Moldova. Astfel, chestionarele au fost definitivate urmare a unui proces extins de consultări publice (vedeți în particular sumarul consultărilor 2023 și sumarul consultărilor 2024). Rezultatele intermediare și cele finale ale consultărilor publice ale variabilelor și chestionarelor de recensământ au fost examinate de către Comisia Națională pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2024, care include reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai mediului academic, altor instituții și organizații. În baza Deciziei nr. 12 din 15.02.2024 a Comisiei, chestionarele RPL au fost aprobate de BNS și publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (Nr. 98-100 din 14-03-2024).

Menționăm că, atât etnia, cât și limba maternă/limba vorbită de obicei, precum și religia sunt prezente pe larg în chestionarele de recensământ și din alte țări, inclusiv din România, de ex. în cadrul ultimului RPL (vedeți tabelele cu rezultatele provizorii ale de RPL 2021 publicate de Institutul Național de Statistică din România).

2. Care este diferența dintre etnie și cetățenie la recensământ?

Răspunsul BNS:

Deși ambele concepte contribuie la formarea identității unei persoane, acestea au semnificație diferită.

Etnia (în scopurile RPL, din considerente istorice, fiind numită și naționalitatea) se referă la identitatea personală și colectivă asumată în baza unor caracteristici ce țin de origine, limbă, cultură, tradiție, istorie, religie și alte aspecte. Etnia este asumată la nivel subiectiv de fiecare persoană. Înregistrarea etniei în cadrul RPL 2024, ca și în recensămintele precedente s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate.

Cetățenia se referă la apartenența legală a unei persoane fizice (cetățean) la un stat, dobândită prin naștere, naturalizare, căsătorie etc. În cadrul RPL 2024 au fost colectate date privind populația care deține: a) doar cetățenia Republicii Moldova; b) cetățenia Republicii Moldova și a altor state; c) cetățenia altor state.

Subliniem că, în corespundere cu art. 5 din Legea nr. 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor, scopul recensământului este de a oferi informații de interes public despre populația rezidentă – totalitatea persoanelor ce dețin cetățenia Republicii Moldova, cetățenia altor state și apatrizii, care, la data de referință a recensământului, au reședința obișnuită pe teritoriul țării.

Astfel, RPL nu cuprinde toți cetățenii Republicii Moldova. Conform normelor internaționale, cetățenii Republicii Moldova (aidoma cetățenilor altor state) care au reședința obișnuită în alte țări urmează a fi incluși în populația rezidentă în țara respectivă.

Rezultatele preliminare ale RPL 2024, care cuprind inclusiv informația privind repartizarea persoanelor recenzate după cetățenie, etnie, dar și limba maternă, limbile vorbite de obicei etc. sunt publicate pe pagina web a BNS și pot fi accesate aici.

Bunăoară, conform rezultatelor preliminare ale RPL 2024 din Republica Moldova, din totalul populației cu reședință obișnuită, 99,1% au declarat că aveau cetățenia Republicii Moldova, din care 15,6% de persoane au declarat că dețin dublă cetățenie – adică și cetățenia altui (altor) stat(e).

Totodată, din totalul populației care a declarat etnia, persoanele care s-au declarat moldoveni constituie 77,2%, români 7,9%, ucraineni 4,9%, găgăuzi 4,2%, ruși 3,2%, bulgari 1,6% și romi/țigani 0,4%.

Pentru comparație, conform rezultatelor RPL 2021 publicate de Institutul Național de Statistică din România, din totalul populației de referință, 99,7% de persoane au declarat că sunt cetățeni români (vedeți Tab. 1.18) și 77,7 % au declarat că sunt după etnie români, iar alte 22,3 % – sunt de alte etnii (vedeți Tab. 2.1).

3. De ce în răspunsurile la chestionarele RPL privind limba maternă și limba vorbită a fost folosit și glotonimul „limba moldovenească”, dacă aceasta nu se mai regăsește în articolul 13 din Constituție?

Răspunsul BNS:

Caracterul constituțional al întrebărilor adresate populației privind limba este unul cert, acestea referindu-se la limba maternă și limba vorbită (care poate varia de la o persoană la alta) și NU la limba de stat.

RPL 2024 a fost desfășurat cu asigurarea drepturilor persoanelor la libertatea opiniei și a exprimării, drept consfințit în art. 32 din Legea Supremă, dar și în Legea nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare, care cuprinde libertatea de gândire și a opiniei, fiind protejată atât forma cât și conținutul informațiilor exprimate.

Astfel, limba română, care reprezintă limba de stat a Republicii Moldova, precum și alte limbi vorbite pe teritoriul țării, dar și răspunsurile respondenților privind apartenența etnică sau religia, au fost incluse în rezultatele recensământului din 2024 pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate, fiind adoptată abordarea aplicată în recensămintele trecute, care corespunde și recomandărilor internaționale.

Mai mult, rezultatele RPL au scopul de a prezenta o imagine imparțială și obiectivă asupra fenomenelor care persistă în societate la data de referință a recensământului, desfășurat odată la 10 ani. Datele RPL au menirea de a prezenta situația de-facto, servind pentru înțelegerea mai bună a fenomenelor și proceselor ce au loc în societate și oferind autorităților publice, altor părți interesate, material factologic pentru elaborarea politicilor, deciziilor cu caracter mai incluziv pentru dezvoltarea social-economică a țării.

Atât la RPL 2024 din țara noastră, cât și în cazul recensămintelor desfășurate în alte țări, recenzorul este obligat să înregistreze răspunsul în chestionar exact conform declarațiilor respondentului, fără interpretări.

Menționăm că, în cadrul recensământului de probă din 2023, când a fost testat chestionarul, aplicația și metodologia RPL 2024, la întrebările privind limba maternă și limba vorbită de obicei, o parte din respondenți au declarat „limba română”, totodată au fost persoane care au declarat glotonimul de „limba moldovenească”, insistând în declarațiile sale asupra acestei opțiuni de răspuns. Luând în considerare cele expuse mai sus, dar și pentru asigurarea comparabilității cu recensămintele precedente – din anii 2004 și 2014, când ambele opțiuni sus-numite erau utilizate la colectarea răspunsurilor de recensământ, acestea au fost folosite și în cadrul RPL 2024.

Menționăm că, în aplicația de colectare a datelor RPL 2024 exista și opțiunea de răspuns „Altă limbă” – prevăzută pentru cazurile când denumirea limbii declarate de respondent nu se regăsea în lista predefinită a limbilor. Concomitent, persoanele care nu erau dispuse să ofere răspuns la întrebarea despre limbă aveau posibilitatea de a alege opțiunea „Nu declar” – opțiune nedezirabilă, întrucât lipsa răspunsului nu oferă posibilitatea înțelegerii bune a spectrului de limbi și structurii populației după limba maternă și limbile vorbite.

Este de remarcat că, în conformitate cu Recomandările UNECE (pag. 153, pct.731), se recomandă ca clasificările/listele opțiunilor pentru limbi să fie cuprinzătoare și să includă ori de câte ori este posibil opțiuni la cel mai detaliat nivel posibil, inclusiv dialecte regionale, precum și limbaje ale semnelor, pentru obținerea unui tablou cât mai complet privind aspectele lingvistice, tendințele istorice etc.

În acest sens, listele țărilor, etniilor, religiilor, limbilor (inclusiv glotonimul „limba moldovenească”) pentru utilizare în RPL 2024, precum și alte aspecte metodologice ce țin de desfășurarea RPL au fost abordate în cadrul Comisiei Naționale pentru Recensământul Populației și Locuințelor din 2024. Acestea au fost susținute prin Decizia nr. 11 din 15.02.2024 a Comisiei, ca parte a Metodologiei de recenzare și de prelucrare a datelor Recensământului populației și locuințelor 2024 din Republica Moldova (aprobate prin Ordinul BNS Nr. 29 din 29 martie 2024), disponibile pe pagina web a BNS.

Respectiv, în rezultatele de recensământ, datele privind limba maternă și limba vorbită de obicei sunt prezentate în modul în care au fost declarate de respondenți. Totodată, colectarea datelor detaliate privind limba/glotonimul declarat(ă) de respondenți, permite agregarea acestora, după caz, ca de exemplu numărul și ponderea totală a persoanelor care vorbesc aceeași limbă – limba de stat a Republicii Moldova, dar preferă să o numească în mod diferit („limba română” sau „limba moldovenească”).

Astfel, ponderea tuturor persoanelor care vorbesc limba de stat a Republicii Moldova –limba română, în viața cotidiană (limba vorbită de obicei, declarând în cadrul recenzării limba/glotonimul „limba română” sau „limba moldovenească”), conform rezultatelor RPL 2024 a constituit în total 79,2%, în comparație cu 78,7 % în RPL 2014, sau în creștere cu 0,5 puncte procentuale (p.p.). Ponderea limbilor vorbite de obicei de alte persoane, în ansamblu, a constituit respectiv 20,8% și 21,3% (respectiv, în scădere cu 0,5 p.p.). Totodată, ponderea tuturor persoanelor care au declarat în cadrul recenzării limba/glotonimul „limba română” sau „limba moldovenească” în calitate de limbă maternă, în RPL 2024 a constituit 80,4%, în comparație cu 80,1% în RPL 2014, sau cu 0,3 p.p. mai mult. Ponderea celorlalte limbi declarate în calitate de limbă maternă, în ansamblu, a constituit respectiv 19.6% și 19,9% (respectiv, în scădere cu 0,3 p.p.).

4. În chestionarul de recensământ au figurat mai multe întrebări cu privire la limbă. Care este legătura/corelarea dintre răspunsurile la aceste întrebări?

Răspunsul BNS:

Chestionarul pentru recenzarea persoanei (3P) a cuprins 3 întrebări cu privire la limbă:

Întrebarea 44: Care este limba maternă?

Întrebarea 45: Care este limba vorbită de obicei?

Întrebarea 46: Ce alte limbi cunoașteți (la nivel de comunicare liberă)?

Răspunsurile la întrebările 44 și 45 puteau să coincidă sau nu. În aplicația de colectare a datelor de recensământ aceste întrebări nu erau corelate între ele. Astfel, aceeași listă predefinită cu opțiuni privind limbile se afișa atunci când recenzorul completa răspunsurile la oricare dintre aceste două întrebări. Pe de altă parte, întrebarea 46 era corelată cu întrebările 44 și 45; corespunzător, la întrebarea 46 „Ce alte limbi cunoașteți ” – nu apăreau opțiunile de răspuns oferite la întrebările 44 și 45 (întrucât deja se regăseau mai sus și nu puteau fi repetate)”.

„La final, menționăm că, conform art. 5 din Legea nr. 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor, scopul recensământului este de a oferi informații de interes public despre populația rezidentă și locuințe pentru elaborarea, monitorizarea și evaluarea politicilor, pentru argumentarea deciziilor de dezvoltare umană, pentru cercetarea științifică și dezvoltarea mediului de afaceri. Biroul Național de Statistică, conform art. 8 alin. (1) din Legea 231/2022 și pct.4 din Hotărârea Guvernului nr.951/2022, are în sarcina sa pregătirea, asigurarea metodologică, desfășurarea, monitorizarea activităților necesare efectuării recensământului și diseminării rezultatelor recensământului. Odată fiind diseminate rezultatele RPL 2024, utilizarea acestora este la discreția utilizatorilor de date conform necesităților informaționale.

Precizăm că, pe 30 ianuarie, în cadrul unui eveniment public, au fost diseminate rezultatele preliminare ale Recensământului populației și locuințelor din 2024 cu privire la mărimea și structura populației pe sexe, grupe majore de vârstă, medii de reședință și țara de naștere, precum și distribuția populației pe regiuni de dezvoltare și în funcție de caracteristici etnoculturale (etnia, religia, limba maternă, limba vorbită de obicei și alte limbi cunoscute) și dificultăți în desfășurarea activităților zilnice.

Rezultate finale ale RPL se preconizează să fie publicate în 2 etape – timp de 12 luni și de 18 luni de la finalizarea desfășurării lucrărilor în teren (respectiv până în luna august 2025 și februarie 2026).

Sperăm ca rezultatele RPL să fie utile utilizatorilor de date și să fie valorificate pe deplin de către aceștia” – a mai menționat BNS.