Curtea Constituțională a respins 88 de sesizări prin care i s-a cerut să declare neconstituționale amenzile date alegătorilor care și-ar fi vândut votul

Alegătorii amendați pentru faptul că și-ar fi vândut voturile la alegerile prezidențiale și referendumul despre integrarea în UE, din octombrie-noiembrie 2024, au contestat inițial amenzile în instanțele de drept comun.

În timpul proceselor, avocații amendaților au decis să depună sesizări și la CC, spunând că o astfel de sancțiune ar contraveni Constituției. Prima sesizare a fost depusă pe 16 decembrie, iar ultima – pe 20 ianuarie. Curtea a unit toate cele 88 de sesizări într-o singură cauză.

Avocații au contestat de fapt un articol din Codul Contravențional, care prevede că alegătorii care, în schimbul votului, au primit bani, bunuri sau servicii, sunt pasibili de amenzi cuprinse între 25.000 de lei și 37.500 de lei.

Ei spun că Parlamentul a adoptat acest amendament în vara anului 2024 „în regim de urgență”, iar autorii săi nu au asigurat transparența la modificarea legii și nu au organizat dezbateri privind noul mecanism. De asemenea, avocații consideră că Parlamentul nu a elaborat și un mecanism pentru a verifica dacă o persoană și-a vândut efectiv votul.

Un alt argument prezentat în fața CC a fost că valoarea amenzii ar fi disproporționat de mare în raport cu gravitatea încălcării, depășind de cel puțin trei ori salariul mediu pe economie. În fine, o astfel de sancțiune încalcă articole din Constituție care garantează dreptul la opinie, libertatea personală și dreptul de a alege, au spus avocații.

Judecătorii CC au subliniat că mita electorală contravine conceptului de „alegeri libere”.

Deputații, prin amendamentul lor din vara lui 2024, au încercat să combată corupția politică prin stabilirea unui „sistem eficient de sancțiuni”, iar avocații alegătorilor amendați nu au prezentat dovezi care să arate că deputații ar fi încălcat principiile constituționale prin acest amendament, a spus instanța.

De asemenea, CC consideră că în Codul Contravențional este clar indicat în ce cazuri amenda poate fi mai mare sau mai mică, iar marja de 12.500 de lei între limitele inferioare și superioare ale amenzilor pentru vânzarea votului permite poliției și judecătorilor să „individualizeze sancțiunile”. Prin urmare, cele 88 de sesizări au fost respinse ca „nefondate”.

După această decizie a CC, instanțele de drept comun vor continua să examineze astfel de cazuri în regim obișnuit.

Autoritățile spun că, în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 și al referendumului privind integrarea europeană, R. Moldova s-a confruntat cu un val de corupție electorală fără precedent, în spatele căruia s-ar afla oligarhul fugar Ilan Șor.

Potrivit calculelor poliției, cel puțin 100.000 de cetățeni ar fi primit bani pentru a vota împotriva includerii integrării europene în Constituția țării.

Pe 20 ianuarie 2025, problema luptei împotriva corupției politice a fost discutată în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate. În urma acesteia, administrația prezidențială a informat că Centrul Național Anticorupție (CNA) a aplicat amenzi în valoare totală de 10,8 milioane de lei și a deschis aproximativ 30 de dosare penale privind mita electorală.

„De asemenea, CNA a identificat 57 de persoane care distribuiau bani ilegali din partea unui grup infracțional condus de Ilan Șor”, a mai spus președinția într-un comunicat.