(INTERVIU) Ion Gîlcă: Fără investiții esențiale, Republica Moldova nu se poate dezvolta ca stat, de aceea atragerea lor trebuie să devină o prioritate absolută pentru țara noastră

Interviul cu Ion Gîlcă, expert, om de afaceri

Î: Dle Gîlcă, în ultima perioadă se discută mult despre investiții. Dvs., personal, în ce măsură considerați că Moldova este interesantă din punct de vedere al potențialilor investitori? 

I.G.: Când vorbim despre potențiali investitori în Republica Moldova, lucrurile trebuie privite sub două aspecte: investițiile mari, atragerea pe piață locală a marilor investitori străini sau extinderea celor locali şi străini deja prezenți în Moldova; investițiile mici și medii, adică investițiile ce pot fi realizate de către cetăţeni, în special de cei din diasporă.

Marii investitori ar putea fi atrași de un șir de condiții favorabile ce urmează a fi create și/sau îmbunătățite de către Republica Moldova, iar potențialii investitori mici și medii pot fi atrași în procesele investiționale prin intermediul diferitor politici și programe de stat menite să readucă înapoi o mare parte a populației și să îmbunătățească modul de trai a acesteia.

Î: Cer scuze că vă întrerup, dar aș vrea deja la această etapă să deschideți parantezele şi să precizați despre ce fel de condiții favorabile e vorba în cazul marilor investiții?

I.G.: În primul rând, e vorba de amplasarea geografică favorabilă a Republicii Moldova – suntem la intersecția Estului cu Vestul. Spre exemplu, mărfurile pot fi livrate din Moldova atât spre și dinspre Est, cât şi spre și dinspre Vest în maximum două-trei zile, lucru extrem de important din punct de vedere al logisticii. Putem crea și gestiona un hub al comerțului internațional regional favorabil mai multor țări ceea ce ar genera atât beneficii financiare pentru bugetul de stat, cât și beneficii de reputație pe arena regională și internațională.

Apoi, e de menționat faptul că, Republica Moldova are aproximativ 47 de acorduri de liber schimb, ceea ce este un element destul de atractiv pentru potențialii investitori. Inclusiv, avem Acord de comerţ liber, aprofundat şi cuprinzător cu Uniunea Europeană, dar şi cu CSI.

În al treilea rând, legislaţia fiscală, chiar şi dacă lasă de dorit pe alocuri, este, totodată, şi destul de atractivă pe anumite dimensiuni, cum ar fi: impozit pe profit – 12%  (în cazul zonelor economice libere, în genere, e de 6%); TVA de 6% pentru gazele naturale şi de 8% pentru produsele agro-alimentare şi farmaceutice. Desigur urmează a fi implementate și o serie de reforme și în sensul legislației fiscale pentru a impulsiona și mai mult atragerea investițiilor străine directe și indirecte.

În al patrulea rând, avem numeroase platforme de investiții, care deja atrag investitori cu renume mondial, cât și un serviciu de ghișeu unic impresionant (peste 130 de documente disponibile) etc.

Î: Despre ce platforme e vorba?

I.G.: Ţin să vă amintesc cu această ocazie că în Republica Moldova avem șapte zone economice libere, în cadrul cărora activează mai multe companii cu renume mondial. Mă voi abţine să dau denumiri concrete pentru a nu fi acuzat că fac cuiva publicitate, dar oricine se poate convinge de acest lucru, pentru că informațiile sunt publice.

De asemenea, în Republica Moldova activează opt parcuri industriale, 16 platforme industriale multifuncționale, precum şi Moldova IT Parc. Deci, avem o bază solidă pe care se pot regăsi potențialii investitori.

Î: De ce dar aceștia evită să vină în Moldova?

I.G.: Pentru că, pe lângă părţile pozitive menţionate de mine mai devreme, există şi unele aspecte care-i fac pe potenţialii investitori să fie mai precauţi. Spre exemplu, aspectul legat de securitatea regională. Atâta timp cât avem război în ţara vecină, investitorii ne vor trata cu anumite rezerve, pentru că efectele, consecințele a ceea ce se întâmplă în Ucraina se resimt într-o măsură destul de mare şi în Republica Moldova.

Apoi, este aspectul care ţine de stabilitate. Cu toate eforturile depuse de organele abilitate ale statului, periodic în spațiul public apar informații care ne duc la concluzia logică că situaţia internă nu e tocmai stabilă. Şi aceasta, iarăşi, îi pune în gardă pe potențialii investitori.

De asemenea, dat fiind faptul că urmează să avem în 2025 alegeri parlamentare, unii investitori şi-ar dori mai întâi să vadă ce curs va alege Republica Moldova în continuare. Până când nu vor vedea clar în ce direcție se îndreaptă Moldova în următorii ani, aceștia îşi vor pune proiectele pe pauză.

Nu în ultimul rând, e vorba şi de legislaţie. Mai devreme eu am enumerat părţi atractive din legislaţia fiscală, însă nici pe departe nu putem spune că aceasta e perfectă şi pe deplin stimulatorie pentru potențialii investitori. În această direcţie, de asemenea, trebuie de muncit mult pentru a crea un climat investițional favorabil și atractiv, prin reducerea la maxim a aspectului birocratic nefondat și excesiv pe alocuri.

Un alt aspect care-i pune în gardă pe investitori ţine de calitatea justiţiei. Ei vor să aibă minime garanții că investiția lor va fi protejată. La noi, din păcate, în acest domeniu există încă mari restanțe.

Eu am numit doar câteva posibile motive care-i determină pe investitori să ne trateze cu suspiciune, dar, în realitate, ele sunt mult mai multe.

Î: Şi ce ar trebui de făcut în acest caz?

I.G.: E nevoie de o analiză complexă a situaţiei din toate domeniile relevante în contextul atragerii investiţiilor. Din această analiză ar trebui să reiasă o foaie de parcurs clară, cu acţiuni concrete ce ar trebui întreprinse în toate domeniile, pentru ca climatul investiţional să devină cu adevărat atractiv. Şi, desigur, e nevoie de un efort mult mai mare în promovarea pe plan extern a tuturor oportunităților investiționale pe care le oferă Republica Moldova. În prezent, efortul depus în direcţia respectivă lasă de dorit. Şi când spun acest lucru, nu vreau să jignesc pe nimeni – pur şi simplu constat o situație concretă pe care o avem.

Î: Cum rămâne cu micii investitori, despre care aţi pomenit mai devreme?

I.G.: Ei pot realmente juca un rol important în relansarea economică a Republicii Moldova şi acest rol va ieşi tot mai mult în evidenţă, cu cât vom avansa pe calea integrării europene. Majoritatea economiilor europene dezvoltate se bazează atât pe marile corporații și instituții financiare puternice, cât şi pe afacerile mici și mijlocii, în special pe afacerile de familie. Flexibilitatea în cazul acestor afaceri este mult mai mare şi ele sunt mai puţin expuse riscurilor generale aferente activităților comerciale. Dar, pentru a impulsiona acest tip de business, statul trebuie să vină cu programe cu un puternic caracter stimulatoriu, care să-i determine pe cetăţeni să facă astfel de investiţii. Relevanţi în acest context sunt în special cetăţenii din diasporă, care dispun de anumite mijloace financiare şi, cel mai important, au văzut cum funcționează acest tip de business în ţările în care se află. Mesajul de bază cu care trebuie să vină statul trebuie să-i aibă în vedere anume pe aceşti cetăţeni. Iar argumentele cu care trebuie să se opereze pentru a-i convinge trebuie să ţină atât de politica fiscală în raport cu acest tip de afaceri, cât şi de accesul viitorilor mici antreprenori la surse de creditare în condiţii avantajoase. Şi, desigur, nu trebuie trecute cu vederea nici acţiunile ce ţin de subvenționarea de către stat a micilor antreprenori. Totodată, statul, deținând un enorm bagaj de active neutilizate, ar trebui să le valorifice eficient prin instituirea mai multor parteneriate posibile cu mediul privat pentru a crea acele condiții favorabile pentru cetăţenii noștri, îndeosebi pentru tinerii care se află în afara țării, pentru a-și putea achiziționa o locuință în condiții accesibile şi benefice dezvoltării lor aici, acasă, în Republica Moldova. Acest exercițiu va marca cu siguranță și aspectul social, prin evidențierea unei creșteri demografice, inclusiv a natalității.

Î: Când Moldova va deveni cu adevărat atractivă pentru investitori?

I.G.: Când vom înțelege că, fără investiții  serioase, Moldova nu se poate dezvolta ca stat, de aceea atragerea investițiilor trebuie să devină o prioritate absolută. Şi, desigur, e nevoie de implementat un set de acțiuni complexe, inclusiv cele menționate de mine, ca să avem un climat investițional cu adevărat bun.