Vlad Filat: Moldova se confruntă cu o nevoie urgentă de reforme economice și de sprijin extern pentru a stabiliza finanțele și economia pentru perioada imediat următoare, dar și pe termen lung

Moldova a intrat în a patra criză din ultimii cinci ani. 

În doar cinci ani, Republica Moldova a fost lovită de patru crize majore, iar ultima poate fi cea mai gravă.

1. Prima criză: În 2020, pandemia de COVID-19 a afectat întreaga omenire. Moldova nu a fost o excepție, economia și societatea noastră fiind profund impactate de restricții și incertitudini.

2. A doua criză: Criza energetică, declanșată în 2021, a adus creșteri fără precedent la prețurile gazelor naturale. Acestea au crescut de 7 ori, punând o povară imensă asupra cetățenilor și economiei.

3. A treia criză: Războiul Rusiei împotriva Ucrainei ne-a lovit direct, fiind printre cei mai expuși la consecințe negative. De la fluxuri masive de refugiați până la perturbări economice și riscuri de securitate.

4. A patra criză: Criza incompetenței. În plină desfășurare, aceasta este, poate, cea mai gravă. Lipsa de viziune și deciziile greșite a autorităților amplifică problemele economice și sociale, afectând negativ țara pe termen lung. Este o criză internă, care își are originea în lipsa de management eficient și care riscă să aibă cel mai mare impact negativ asupra viitorului nostru.

Fiecare dintre aceste crize a avut consecințe severe asupra Moldovei, dar criza incompetenței are potențialul de a agrava toate problemele preexistente, afectând grav dezvoltarea țării.

Vă prezint situația economică a deficitului contului curent al Moldovei, în primul semestru 2024. 

În această perioadă deficitul contului curent al balanței de plăți al Republicii Moldova a atins un nivel record de 1,142 miliarde USD, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Aceasta reprezintă o creștere de 30% față de aceeași perioadă din 2023, când deficitul era de 880 milioane USD, și de peste 5 ori comparativ cu anul 2020, când deficitul a fost de 222 milioane USD.

Contul curent al unei țări reflectă diferența dintre veniturile obținute din exporturi și plățile externe pentru importuri. Deficitul contului curent semnalează o problemă structurală, în care veniturile generate nu sunt suficiente pentru a susține nivelul actual de consum și activitate economică.

Cauzele principale ale creșterii deficitului contului curent:

1. Scăderea exporturilor: Exporturile de mărfuri moldovenești au scăzut cu 12%, ceea ce a dus la un deficit comercial în creștere de 8%.

2. Dinamica nefavorabilă a serviciilor: Deși exporturile de servicii au crescut cu 7,6%, importurile de servicii au crescut și mai mult, cu 13,5%, rezultând într-o scădere netă a surplusului de servicii cu 1,5%.

3. Veniturile din transferurile externe: Transferurile de la cetățenii moldoveni din străinătate, o sursă importantă de venit pentru economie, au scăzut cu 6,3%, atingând o valoare de 900 milioane USD.

4. Scăderea granturilor: Volumul granturilor internaționale s-a redus cu 14%, cea ce slăbește capacitatea țării de a face față deficitului contului curent.

Impactul asupra stabilității economice:

Deficitul contului curent a atins 16,6% din PIB în al doilea trimestru din 2024, cel mai ridicat nivel din ultimii cel puțin 15 ani, conform datelor disponibile pe pagina oficială a BNM. Nivelul recomandat pentru o economie stabilă este de sub 5-7% din PIB, ceea ce înseamnă că Moldova se află într-o situație de instabilitate financiară severă. În mod special, un șoc extern (cum a fost criza din 1998 în Rusia) ar putea destabiliza grav economia țării.

Comparații istorice și riscuri:

Deficitul actual amintește de vara anului 1998, când devalorizarea leului moldovenesc și inflația galopantă au afectat profund economia țării. Creșterea rapidă a deficitului comercial, alături de reducerea veniturilor din exporturi și servicii, arată vulnerabilitatea Moldovei în fața unor noi șocuri economice externe.

Concluzii:

• Dezechilibrul accentuat al comerțului extern, dependența ridicată de importuri și scăderea exporturilor reprezintă principalele probleme structurale ale economiei.

• Lipsa unor surse suficiente de venit din străinătate, precum transferurile din diaspora și granturile internaționale, agravează dezechilibrul contului curent.

• Este nevoie urgentă de o restructurare economică pentru a reduce vulnerabilitatea și a asigura stabilitatea financiară pe termen lung.

Aceste cifre publicate de BNM subliniază gravitatea provocărilor economice din 2024, iar Moldova se confruntă cu o nevoie urgentă de reforme economice și de sprijin extern pentru a stabiliza finanțele și economia pentru perioada imediat următoare, dar și pe termen lung.

Pentru conformitate anexez linkul cu comunicatul BNM din 30.09.2024.

Vlad Filat, ex-Prim-ministru, președinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova