Imaginea CEC, potrivit unui studiu sociologic

Comisia Electorală Centrală prezintă rezultatele unui studiu sociologic privind imaginea instituției și percepțiile privind actul votării, anunță serviciul de presă al instituției.

 Analiza face parte dintr-un studiu realizat cu suportul UNDP, Programul pentru democrație în Moldova și a Comisiei Electorale Centrale (CEC). Scopul acestuia ține de reflectarea percepțiilor electoratului asupra performanțelor CEC, aprecierilor procesului electoral, dar și a ultimelor eforturi întreprinse întru sporirea responsabilităților civice ale alegătorilor. Studiul a fost realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing “CBS-AXA”, în perioada 3-11 septembrie 2015, pe un eșantion de 1219 persoane  cu vîrsta de 18 ani și mai mult.

 Imaginea Comisiei Electorale Centrale

 Potrivit rezultatelor sondajului, jumătate din moldoveni au încredere în CEC. Totuși, analizînd evoluția notorietății și a nivelului de încredere, în 2015 se observă o ușoară scădere a nivelului mediu de încredere în CEC față de situația din 2010, aceasta fiind cauzată, în opinia noastră, de implicarea factorului politic. Or comportamentul și declarațiile unor actori politici visavis de procesul electoral din țară nu fac altceva decît să lovească direct în organele electorale în ansamblu și să știrbească din imaginea CEC în particular.

Totodată, respondenții au evaluat pozitiv măsura în care CEC își îndeplinește atribuțiile funcționale și face față responsabilităților. Apreciate au fost eforturile CEC în ceea ce ține de modernizarea infrastructurii și a logisticii electorale (amplasarea și designul cabinelor, urnelor, comoditatea orientării în interiorul secției de votare), dar și utilizarea tehnologiilor informaționale în organizarea procesului electoral.

 Percepții asupra actului votării

 Fiind întrebați dacă  “Alegerile în Republica Moldova sunt libere și corecte?”, doar circa 40 la sută din respondenți au declarat scrutinele ca fiind “total corecte” sau “într-o oarecare măsură corecte”. Interpretînd evoluția aprecierilor date acestui subiect de la 2006 încoace, constatăm că percepții pozitive din parte alegătorilor au fost doar după scrutinele care au adus schimbări de putere, de ex. alegerile locale generale din 2007, alegerile parlamentare din aprilie 2009 și cele anticipate din iulie 2009. În opinia participanților la sondaj, responsabili de incorectitudinea alegerilor în societate se fac, în primul rînd, partidele politice (43%), cetățenii ce se lasă manipulați (38%), Guvernul, prin resursele care le deține (37%), dar și CEC-ul, de comun cu organele electorale inferioare.

 Cercetînd tipul de comportament electoral observăm că 58% dintre respondenți și-au declarat  activă participarea la alegeri, ceea ce reflectă, de facto, rata medie, de participare la vot a cetățenilor din țara noastră. Printre cele mai frecvente motive de neparticipare la alegeri s-au dovedit a fi: “nu mă hotărîsem pentru cine să votez” (54%) sau chiar “intenționat nu am dorit să plec la votare” (15%).

 Fiind întrebați cu ce probleme s-au confruntat în cadrul ultimului scrutin, cei mai mulți au raportat faptul că „nu știam că sunt în drept să ceară un buletin de votare nou dacă întîmplător l-a stricat pe cel vechi” sau “nu știam că persoanele ce nu se pot deplasa trebuie să scrie cerere ca să fie vizitate cu urna mobile pentru a putea vota”, etc.

 Percepții asupra modului de prezentare a rezultatelor alegerilor

 Odată cu punerea în practică de către CEC a sistemelor informaționale ce asistă procesul electoral inclusiv în ziua votării, a devenit posibilă, prezentarea, în termene operative a rezultatelor prealabile ale alegerilor. Astfel, pentru participanții la sondajul dat, perioada considerată optimă pentru afișarea rezultatelor alegerilor a fost de “a doua zi, dimineața, după ziua alegerilor” (45%), urmată de opțiunea “anunțarea din oră în oră în noaptea de după alegeri” (38 %).

 Percepții asupra sistemului de votare electronic

 Cît privește nivelul de informare a cetățenilor despre procesul de implementare a sistemului de votare electronic, mai mult de jumătate dintre cei intervievați au recunoscut că nu cunosc nimic despre acest lucru. Totodată, punerea în aplicare a sistemului nou, ar aduce după sine un șir de beneficii. Conform datelor colectate, cele mai importante ar consta în “reducerea cheltuielilor bugetare”, “oferirea posibilității de votare oriunde te afli în ziua votării” și “va face mai ușoară votarea, fără a se forma cozi la secții”, etc.

Asta, în pofida faptului că au fost  identificate și o serie de potențiale riscuri ce ar pune în pericol buna funcționare a sistemului electronic. Primele poziții sunt ocupate de îngrijorarea față de „riscul ca rezultatele să fie falsificate”, „cineva să aibă acces la datele personale ale alegătorilor” ori „sistemul va ieși din funcțiune”.

 Către următoarele alegeri parlamentare ordinare, CEC își propune testarea votului electronic. Acest deziderat se regăsește în proiectul Planului strategic al Comisiei pentru perioada 2016-2019. Reieșind din cele reflectate în prezentul studiu sociologic, CEC declară că va ține cont de temerile expuse de alegători și va analiza precaut eventualele riscuri și amenințări ce ar pune în pericol buna desfășurare a procesului.

 Impactul asupra campaniilor de informare și educație civică inițiate de CEC

 Apreciate au fost și campaniile de informare și educație electorală desfășurate de către CEC atît în preajma ultimelor alegeri locale generale, cît și cu ocazia celorlalte scrutine. Conforma datelor colectate, impactul cel mai mare îl au mesajele transmise la TV (82%), cele afișate pe placate și panouri (65%) și prin intermediul foilor volante (64%). Cît privește sloganele promoționale, participanții la sondaj au considerat că cel mai penetrant a fost mesajul general al campaniei de informare pentru alegerile locale generale din acest an “Votez înseamnă că trăiesc”.

Mihaela Rotari