PNL propune un plan de acțiuni, în vederea Reîntregirii neamului românesc

Partidul Național Liberal a stabilit 18 priorități, în cadrul Congresului al IV-lea – desfășurat la 25 octombrie, în vederea demarării procesului de Reîntregire a poporului român. Despre aceasta anunță liderul formațiunii, Vitalia Pavlicenco, pe blogul său.

Iată care sunt acțiunile propuse de PNL:

1.            Identificarea de aliați politici în spațiul românesc  pentru completarea art.1 din Constituția României, după model german, în eventualitatea “redobândirii suveranității politice și teritoriale asupra provinciilor/pământurilor rupte de la Statul Român de către Puteri străine”, cu prevederea că “schimbarea compoziției unor teritorii românești, prin deportarea băștinașilor și colonizarea acestor teritorii de către reprezentanți ai statului străin, care le-a ocupat, constituie crimă de genocid și se pedepsește ca și crimele comise împotriva umanității”. Recunoasterea implicita si automata a calitatii de cetatean al Romaniei pentru fiecare basarabean, privat ilegal de regimul comunist de cetatenia romana.

2.            Preluarea integrală – prin adaptare – a legislației euroconforme din România – pentru evitarea cheltuielilor greu de suportat de către un stat sărac.

3.            Ieșirea din CSI, aderarea la NATO, adoptarea Legii Lustrației – condiții imperative pentru decizii independente la nivel de stat, fără presiuni asupra persoanelor șantajabile, promovate mereu în funcții înalte de Sistemul prorusesc de securitate.

4.            Formarea unui Guvern al Unirii din 11 ministere, care va pregăti Reîntregirea prin europenizare. Funcțiile ministerelor, ca organe executive de elaborare și de implementare a politicilor ramurale, vor fi detașate de funcțiile de control și reglementare, de gestionare a patrimoniului. E nevoie de profesionalizarea administrației de stat – funcția de ministru este una politică, însă pentru posturile de la secretar de stat în jos – toți să fie selectați prin concurs, faptul însemnând stabilitate în funcție și independență pentru decizii legale.

5.            Delegarea treptată, prin acorduri, a unor atribuții de politică externă MAE al României – în misiunile străine ale României să fie personal mixt. România va redeveni parte în negocierile transnistrene. Promovarea unui lobby comun pe lângă cancelariile occidentale, în vederea obținerii sprijinului european și american pentru o integrare românească rapidă.

6.            Ministerul integrării românești și europene va promova omogenizarea intraromânească, va superviza și coordona reformarea justiției, va implementa reforme structurale și instituționale, va asimila transparent fondurile europene.

7.            Posturi comune ale serviciilor la frontieră în punctele de control-trecere peste Prut – pentru eliminarea contrabandei – până la lichidarea vămilor.

8.            Forțe Militare moldo-române comune, pentru securitate în stânga Prutului. În perioada de tranziție – statut de aliat non-membru al NATO pentru Armata R.Moldova. Eficientizarea MAI după model românesc.

9.            Libera circulație a leului românesc, alături de leul moldovenesc, până la introducerea euro – pentru înviorarea economiei în stânga Prutului.

10.          Aderarea la Strategia națională în domeniu și la Strategia de dezvoltare durabilă ale României – pentru salvarea agriculturii, ca prioritate națională.

11.          Preluarea conceptelor eficiente ale sistemului românesc fiscal și financiar. Gestionarea patrimoniului/companiilor de stat după criterii corporatiste de manageri aleși prin concurs, pe criterii profesionale.

12.          Semnarea unui Acord interinstituțional și asociativ complex/multilateral între Patronate, Uniuni de producători și Camerele de Comerţ din cele două state românești – pentru promovarea produselor din stânga Prutului în UE, SUA, în alte țări.

13.          Crearea, la Chișinău, a unei filiale a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, – care va activa împreună cu un CNA depolitizat, în baza legislației naționale și europene, ca să fie puși la închisoare și politicienii corupți.

14.          Reîntregirea românilor de pe ambele maluri de Prut în Diasporă, fără ingerințe politice din partea promotorilor moldovenismului stalinist. Condiții optime și credibile readucerii cetățenilor acasă.

15.          Difuzarea – gratis ori cu sprijinul financiar al Statului Român – de către operatorii de Televiziuni prin cablu, a posturilor TV apreciate peste Prut, pentru a contracara dominația informațională rusească.

16.          Crearea unei Universități mari românești la Chișinău – pentru formarea europeană a tinerilor basarabeni.

17.          Negocieri eficiente cu Statul Român, în vederea deschiderii pieței de muncă din România – pentru plasarea legală, cu asistență socială, a basarabenilor.

18.          Semnarea unui acord oficial între Comisia Electorală Centrală din R.Moldova și Biroul Electoral Central din România – pentru desfășurarea de alegeri corecte în stânga Prutului, având în vedere numărul tot mai mare de cetățeni români.

Mihaela Rotari