Ce ne sugerează ancheta de conjunctură

Eu am mai scris anterior despre un instrument de lucru cu managerii, utilizat de Biroul Naţional de Statistică, care se numeşte convenţional ancheta de conjunctură. În cadrul acestei anchete, managerii sunt chestionaţi trimestrial, pentru a scoate în evidenţă tendinţele ce se prefigurează. Recent, au fost făcute publice rezultatele anchetei de conjunctură realizate în trimestrul III al anului curent, care conţine previziuni pentru trimestrul IV. Rezultatele sunt destul de interesante – în toate domeniile de activitate economică importante se atestă un optimism oarecare, cu excepţia construcţiilor. Dar, să le luăm pe toate pe rând.

Managerii din industria prelucrătoare sunt destul de optimişti şi estimează pentru trimestrul IV o relativă stabilitate a: situației economice (sold conjunctural +3,8%); veniturilor din vânzări (sold conjunctural +1,2%); numărului de salariați (soldul conjunctural +0,1%); prețurilor produselor industriale (sold conjunctural +4,5%).

Destul de optimişti sunt şi managerii din domeniul comerțului cu amănuntul și prestării de servicii. Ei estimează că în trimestrul IV se va înregistra o creștere/îmbunătățire moderată a situației economice (sold conjunctural +6,6%) și o creștere moderată a prețurilor de vânzare (sold conjunctural +9,1%); o relativă stabilitate a veniturilor din vânzări (sold conjunctural +1,8%), precum și a numărului de salariați (sold conjunctural +1,2%).

În timp ce precedentele două categorii de manageri afişează un optimism oarecare, managerii din construcţii sunt destul de pesimişti. Astfel, ei cred că în trimestrul IV în activitatea de construcții va fi o scădere moderată a: situației economice (sold conjunctural -7 %); veniturilor din vânzări (sold conjunctural -10,3 %); numărului de salariați (sold conjunctural -6,3% ). O creștere moderată se atestă doar în cazul prețurilor lucrărilor de construcții (sold conjunctural +6,7%).

Pesimismul (sau mai corect ar fi să-i zicem realismul) managerilor din construcţii poate fi înţeles. Or, ramura construcţiilor a fost şi rămâne una dintre cele mai afectate de evenimentele din ultimii ani şi de fenomenele ce capătă contur tot mai pronunţat. Spre exemplu, domeniul construcţiilor a fost şi continuă să fie afectat serios de exodul masiv de populaţie, ceea ce determină pierderea forţei de muncă calificate şi necalificate, scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, schimbarea ierarhiei priorităţilor oamenilor  etc. Alt exemplu – schimbările de logistică în plan regional, de asemenea exercită o presiune anume asupra domeniului construcţiilor. Al treilea exemplu – reglementările normative, care au determinat scăderea semnificativă a numărului de autorizaţii de construcţii. Exemple por fi aduse mai multe şi eu nu o dată am făcut-o în precedentele editoriale, postări şi interviuri cu care am venit. Dar toate duc la o singură concluzie logică – construcţiilor trebuie să li se acorde o atenţie aparte. A venit timpul ca factorii decizionali, împreună cu managerii din construcţii, să se aşeze la masa de discuţii şi să identifice cele mai bune soluţii pentru redresarea situaţiei. În caz contrar, declinul va continua, iar consecinţele sale negative vor afecta la modul cel mai serios economia naţională în ansamblu.

Viorel Godea,

director general al companiei de construcţii „Lagmar”