(OPINIE) Vadim Ceban: Realitatea nu încetează să existe, numai pentru că noi o ignorăm

Realitatea nu încetează să existe, numai pentru că noi o ignorăm. Cei care ignoră realitatea, neapărat plătesc – cu cât mai târziu, cu atât mai scump.

Întreruperea politică a lanțurilor economice între economiile vestice și Rusia, a produs transformări mai mari decât s-a așteptat oricare din decidenți. Acum e timpul să învățăm lecțiile și să înțelegem cum poate fi determinată resuscitarea economică.

Germania e cea mai mare economie a Uniunii Europene, e cea mai tehnologizată și dezvoltată. Experiențele manageriale și inginerești, împreună cu capacitățile în domeniul cercetare și dezvoltare, fac Germania una din cele mai rezistente țări în fața provocărilor de diferit ordin.

Și totuși, cea mai experimentată și modernă economie europeană a intrat într-o furtună puternică, odată cu saltul costurilor resurselor energetice. Acum e clar că decidenții nu au anticipat gravitatea problemelor.

Câteva exemple despre efectul șocului energetic.

În Germania, peste două luni după aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, costul făinii a crescut cu aproape 50%. De fapt, au crescut prețurile la toate componentele folosite de brutarii germani, dar cel mai mult au crescut facturile pentru curent și gaze naturale.

În August 2022, costul unui kilowatt a crescut până la 35 eurocenți, comparativ cu 10 eurocenți în August 2021.

Factura lunară pentru gaze a unei brutării medii crescuse de la 721 €, până la 2588 €.

În cazul întreprinderilor mari, costul energiei la fel a dezechilibrat mersul proceselor. Un lanț de brutării cu 430 de angajați și 35 de puncte de desfacere, a trebuit să facă față la costuri lunare de peste 75.000 €, pentru gaze, care până la scumpire costau în jur de 5.800 € pe lună.

De cealaltă parte, consumatorii germani nu erau pregătiți să plătească mai scump pentru pâine, pentru că creșterea altor costuri le-a spulberat rezervele.

Cifrele reflectă dramatismul situației în care s-au pomenit oamenii și afacerile practic peste noapte. Realitatea nouă a răsturnat echilibrele construite decenii și nu putea fi schimbată prin soluții locale, punctuale.

Guvernul Germaniei a venit în 2022 cu o asistență de cca 200 miliarde €, pentru a susține populația și afacerile în fața creșterii prețurilor resurselor energetice. Însă chiar și acest efort extraordinar, care și-l poate permite numai o economie foarte puternică, nu a salvat economia germană. În special a suferit industria germană, vehiculul economiei germane și al economiei UE în general.

Industria germană instant a devenit necompetitivă, a început dramatic să piardă piețe și clienți. În consecință, acum multe corporații germane sunt în proces de relocare a platformelor de producere în regiuni, care oferă acces la resurse energetice mai ieftine.

Asta înseamnă că criza, prin care trece acum Europa, este una foarte complexă și efectele ei încă vor fi resimțite.

Este evident că, atâta timp cât Uniunea Europeană munca avea acces la resurse energetice la costuri cel puțin echivalente cu alte economii mari – UE nu va putea recupera competitivitatea pe piețele globale și va pierde capacitățile de export.

La fel, prețurile ridicate pentru resursele energetice vor continua să afecteze nivelul de bunăstare a cetățenilor UE – și așa puternic afectat în ultimii 2 ani.

Criza costului resurselor energetice, a redus capacitatea UE de a ajuta și fiecare țară membră UE acum e concentrată pe necesitățile interne.

Respectiv, Republica Moldova trebuie să mizeze mai mult pe eficiența eforturilor interne, decât pe cele externe.

Lista avantajelor, care Moldova le oferă azi investitorilor, este modestă și pierde competiția cu alte țări și regiuni. Dar, noi o putem completa. O putem face una dintre cele mai atractive.

Avem terenuri. Avem infrastructuri. Avem dreptul de decizie asupra mărimii și structurii impozitelor.

Avem posibilitatea să le combinăm pe toate astfel încât investitorii să vină în Moldova și să deschidă locuri de muncă bine plătite pentru moldoveni.

Întrucât obiectivul central acum e păstrarea oamenilor și determinarea creșterii natalității – va trebui să renunțăm la unele deprinderi din trecut.

Va trebui să învățăm să nu ne gândim numai cât noi vom câștiga în rezultatul investiției în următorii 10 ani, dar cât va câștiga investitorul și chiar să-l ajutăm să câștige.

Și o componentă importantă în toată oferta noastră va fi costul resurselor energetice în Moldova, și informația despre cum noi vom asigura stabilitatea acestora pentru următorii ani. Ceea ce azi reprezintă vulnerabilitatea noastră, poate deveni punctul nostru tare. De noi depinde.

Miza sunt investitorii tehnologici. Azi probabil nu mai există oficiu al companiilor tehnologice în Europa, în care să nu găsim de-ai noștri. Cred că nu e exagerată afirmația că talentele noastre sunt recunoscute deja în lume. Rămâne să creăm oportunități ca talentele noastre să muncească și pentru Moldova.

Investitorii tehnologici ne vor aduce nu doar bani și locuri de muncă. Ei vor transforma economia noastră și țara. Ne vor face mai inteligenți, mai eficienți, mai competitivi, mai mândri de țară și de ceea ce suntem în stare.

Poate chiar mai patrioți.

Aceste schimbări merită efortul de a ne schimba.

Vadim Ceban, șeful „Moldovagaz”