(OPINIE) Instabilitatea și vulnerabilitatea economiei UE va avea impact și asupra Republicii Moldova

Uniunea Europeană s-a pomenit într-o realitate nouă. O realitate cu mai puțină stabilitate socială și politică, o realitate mai săracă și cu o economie mai puțin competitivă.

Anume “s-a pomenit”, pentru că nimeni din decidenții europeni nu urmarea obiectivul să ajungă la criză economică și nivel înalt de inflație, la pierderea piețelor și căderea exporturilor, la pierderea locurilor de muncă și a consumului intern, la reducerea PIB-ului și la recesiune.

Probabil acum mai mulți decidenți apreciază altfel rolul sectorului energetic în contextul competitivității și performanței economiei europene.

Saltul costurilor resurselor energetice a răsturnat economia UE, care părea un etalon al competitivității și performanței.

Instabilitatea și vulnerabilitatea economiei UE va avea impact și asupra Republicii Moldova.

Țara noastră mulți ani a beneficiat de suport generos din partea UE. Trebuie să recunoaștem că ne-am deprins să compensăm toate golurile și scăpările noastre prin ajutoare oferite de UE, care practic plătea dezorganizarea și impredictibilitatea noastră.

Acum însă, autoritățile UE vor fi nevoite să acorde mai multă atenție problemelor intracomunitare. Criza economică, cea mai gravă în istoria UE, generează un set întreg de alte probleme precum polarizarea politică, fragmentarea socială, dialogul intern deficitar și dificultățile în identificarea compromisului.

E firesc, ca toată atenția și energia UE să fie concentrate pe interior.

Acum noi trebuie să ne asumăm mai multă răspundere pentru noi și să ne calibrăm mai bine deciziile la problemele prioritare și la obiectivele de viitor.

De abordările și deciziile noastre de azi depinde dacă Republica Moldova va reuși să devină mai autonomă economic, sau degradarea economică și socială vor împinge țara în prăpastie.

În proporție foarte mare, problemele Republicii Moldova sunt născute în Republica Moldova. Și soluțiile tot trebuiesc găsite în Republica Moldova, nu în afară.

Un aspect important al realității de azi e faptul că, creșterea economiei naționale va fi imposibilă fără obținerea resurselor energetice la costuri competitive. Ținând cont de deficitul de competitivitate a economiei noastre, pentru a determina o dezvoltare sustenabilă avem nevoie de resurse energetice la costuri mai mici decât au vecinii. De altfel, tot ne vom târî în spate, vom pierde oameni și vom îmbătrâni.

Deci, cheia succesului economic de mâine e în capacitatea noastră azi de a asigura țara cu resurse energetice ieftine.

Și pentru a realiza această sarcină va fi nevoie de implicat toată experiență sectorului energetic național în construcția parteneriatelor viitoare, în care noi vom intra cu un puternic handicap pe motivul volumelor mici și a deficitului de încredere față de noi.

Țările dezvoltate deja se îngrijesc de această sarcină.

În cadrul unui eveniment dedicat sectorului energetic, am avut ocazia să discut cu colegii din România. Am fost impresionat de concentrarea dânșilor pe crearea oportunităților de dezvoltare socială și economică, pentru perioada imediat următoare.

România, în calitate de stat membru UE, e nevoită să întrețină un dialog deloc simplu cu autoritățile UE, ca să își apere interesele sociale și economice.

Dialog nu simplu, pentru că nivelul de dezvoltare socială a României diferă de cel din Germania, de exemplu. Prin urmare abordările trebuie să fie diferite, cel puțin pentru o perioadă.

În România, cca 3 milioane de gospodării încă se încălzesc cu lemne – asta e un indicator al diferenței în dezvoltarea socială. Evident, companiile din sectorul gazier împreună cu Guvernul României au planuri de extindere a rețelei de gazoduct pentru a determina creșterea cât mai rapidă a nivelului mediu de viață în pe țară.

Colegii din România sunt în proces de dezvoltare a capacităților de producere de energie electrică, bazate pe gaze naturale. Aceste investiții trebuie să asigure alimentarea dezvoltării industriilor românești – care depind egal de disponibilitatea energiei electrice și de costul ei. Costul energiei contează.

În aceeași ordine de idei, sectorul energetic românesc e în proces de realizare a unor proiecte cu producătorii de fertilizanți, așa încât această industrie să crească în România, și să ofere produse la costuri competitive. Costul energiei contează.

Totul e centrat pe competiție. Pe interiorul UE tot există competiție între statele membre și e firesc – altfel cum UE ar fi unul din liderii economici și tehnologici ai lumii?

Competiția presupune controlul costurilor. Costurile se obțin prin negocieri, prin construcția parteneriatelor de încredere, prin planificare și predictibilitate.

Și colegii din România sunt pregătiți pentru provocările, care le confruntă țara. Dânșii pregătesc instrumentele, care vor asigura viitorul salt al economiei românești.

Și noi, Republica Moldova, urmează să răspundem la întrebarea “cum ne vom asigura cu resurse energetice ieftine”?

Anume ieftine.

Pentru că de costul resurselor energetice va depinde viitorul progres sau regres al industriei producătoare de vin și a celei de lactate; a industriei IT și a celei producătoare de betoane asfaltice. De accesul la resurse energetice ieftine, va depinde viitorul cost pentru pâine și pentru lapte, viitorul cost al serviciilor de transport public și al serviciilor medicale.

Costul resurselor energetice e prezent în costul tuturor produselor și serviciilor, fără excepție.

Costul resurselor energetice în Republica Moldova, va determina dacă vor veni sau nu investițiile în țara noastră. Dacă vor fi create locuri noi de muncă în Moldova. Dacă vom putea crește paleta de produse și servicii, care vor fi competitive pe piețele externe. Dacă vom putea echilibra exporturile și importurile, și dacă vom putea deveni o țară mai autosuficientă economic.

Soluțiile pentru problemele noastre sunt la noi, și în deciziile noastre.

Vadim Ceban, șeful „Moldovagaz”