CCRM a auditat rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, la data de 18 iulie curent, a examinat în cadrul ședinței online Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) încheiate la 31 decembrie 2022.

Curtea de Conturi auditând rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Sănătății pentru exercițiul bugetar încheiat la 31 decembrie 2022, a emis opinia de audit cu rezerve, care a fost determinată de următoarele deficiențe:

• limitarea și imposibilitatea auditului de a se exprima asupra cheltuielilor totale în sumă de 851 milioane lei, reflectate la contul ”Prestații Sociale”, utilizate pentru acordarea compensațiilor cetățenilor în perioada rece a anului (noiembrie-decembrie 2022), determinată de nerealizarea operațiunilor de interacțiune și schimb de date dintre sistemul informațional al MMPS ”Vulnerabilitate energetică” și sistemele deținute de SFS (SIA e-Cerere) și formele extrase din aceste sisteme;
• limitarea și imposibilitatea auditului de a se exprima asupra valorii ajutoarelor umanitare destinate refugiaților din Ucraina reflectate în sumă de 59 milioane lei;
• contul „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării”, a fost subevaluat cu 32,9 milioane lei aferente investițiilor în Centrul Republican Experimental Protezare Ortopedie și Reabilitare (CREPOR). Astfel, valoarea contului a fost diminuată, ca urmare a neînregistrării integrale a investițiilor efectuate de MMPS în infrastructura instituției fondate, precum și a transmiterii în gestiune a clădirilor și terenurilor ce fac parte din domeniul public a proprietății statului.

De menționat că Instituția publică CREPOR în 2019 a fost reorganizată din întreprindere de stat în instituție publică, însă aceasta nu a înregistrat separat datoria pentru bunurile imobile și terenurile primite în gestiune economică în valoare de 46 milioane lei și respectiv, de 19 milioane lei;

• MMPS a supraevaluat cu 24 milioane lei valoarea contului „Active nemateriale” ca urmare a ne casării a 15 module nefuncționale din 21 existente în Sistemul Informațional Asistența Socială și subevaluarea aceluiași cont cu valoarea de 905 mii lei, prin necontabilizarea a 3 sisteme informaționale de către 3 entități, dintre care și Sistemul Informațional „Vulnerabilitatea energetică” în valoare de circa 815 mii lei, etc.

Auditul a evidențiat și alte deficiențe, dar care nu au influențat opinia de audit.

La capitolul reducerea șomajului și asigurarea nivelului de ocupare a forței de muncă se denotă că, numărul persoanelor cu acest statut pentru anul 2022 a fost de peste 66 mii persoane. În context auditul a determinat mai multe probleme și iregularități precum, insuficiența controlului la nivel central și teritorial ce ține de verificarea dosarelor și stabilirea regulamentară a drepturilor șomerilor, angajatorilor, determinând situații de calculări incorecte a acestor plăți în sume nesemnificative cantitativ, dar semnificativ din punct de vedere calitativ, deoarece acestea oferă surse de existență pentru beneficiari.

Din totalul dosarelor analizate a persoanelor cu statut de șomer, 66 de persoane au rămas la locul de muncă oferit, alte 42 persoane au demisionat după 3 luni de la angajare. Auditul a menționat că, cu aceste persoane au fost încheiate contracte individuale de muncă la cele mai mici salarii, care constituiau circa 4000 de lei sau 38%, față de salariul mediu pe economie de 10500 de lei. Rata înaltă de eliberare a șomerilor angajați denotă că agenții economici, nu au întreprins suficiente măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă în pofida faptului că au accesat subvenționarea locului de muncă.

O altă problemă este subvenționarea locului de muncă pentru angajarea șomerilor cu dizabilități, care denotă că în anul 2022, din 1896 de persoane cu statut de șomer cu dizabilități, doar 5 persoane au fost plasate în câmpul muncii. O cauză ar fi lipsa condițiilor de muncă pentru acest tip de șomeri din partea angajatorilor, precum și insuficiența acțiunilor MMPS și ANOFM.

În perioada lunilor noiembrie-decembrie 2022, MMPS a efectuat cheltuieli de 851 milioane lei, care au fost destinate pentru a ajuta cetățenii la achitarea facturilor la gaze naturale, energie termică și energie electrică prin acordarea compensațiilor.

Potrivit datelor acumulate în Sistemul informațional „Vulnerabilitatea energetică” s-au înregistrat circa 763 mii de cereri. La completarea cererii, solicitantul urma să declare veniturile obținute de către fiecare membru al gospodăriei casnice, estimate ca venit mediu lunar pe ultimele 6 luni. Pentru a verifica integrarea și filtrele care funcționează în acest sistem informațional auditorii au extras din sistem datele privind cetățenii care au declarat venituri în sumă de până la 6000 lei.

Respectiv, din totalul de circa 300 mii de persoane au fost selectate conform eșantionului de audit 30 mii de persoane, datele cărora au fost verificate și contrapuse cu datele din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat. Astfel, pe parcursul anului 2022 potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat, aceste persoane fizice au declarat venituri în sumă de 621 milioane lei, iar potrivit datelor declarate în Sistemul Informațional „Vulnerabilitatea energetică” în baza cererii privind acordarea gradului de vulnerabilitate, veniturile au fost de 95 milioane lei, ceea ce constituie doar 15% din suma veniturilor totale acumulate.

Verificarea de către audit a datelor pentru 38 de persoane fizice, care au obținut venituri semnificative în sumă de 29 milioane lei, inclusiv unele persoane fizice având venituri de peste 2 milioane lei per persoană,   s-a constat că Sistemul Informațional „Vulnerabilitatea energetică” pentru persoanele respective a stabilit eronat acordarea gradul de vulnerabilitate energetică foarte ridicată.

La solicitarea Curții de Conturi, Ministerul a reexaminat datele la aceste 38 de persoane în baza veniturilor declarate la Serviciul Fiscal de Stat de către ei, și a identificat date declarate eronat în Sistemul informațional „Vulnerabilitatea energetică”, ceea ce a determinat cheltuieli nejustificate în sumă de 84 mii lei.

Concluzionând asupra celor relatate se denotă riscuri de efectuare a cheltuielilor publice nejustificate și neregulamentare, iar echipa de audit a fost în imposibilitatea de a se expune asupra cheltuielilor totale în sumă de 851 milioane lei.

Anul 2022, pentru Republica Moldova a fost unul specific reieșind din situația ce ține de persoanele refugiate din Ucraina ca urmare a războiului din această țară. Una dintre misiunile MMPS în procesul de gestionare a crizei refugiaților a fost în asigurarea acestor persoane cu loc de trai și servicii sociale pentru care au fost înființate 133 de Centre de Plasament Temporare pentru Refugiați, dintre care la finele anului 2022 au fost funcționale 68 de centre.

Pentru funcționalitatea centrelor, din Fondul de intervenție al Guvernului au fost alocate mijloace financiare în sumă de 97 milioane lei, inclusiv pentru compensarea cheltuielilor de personal – 23 milioane lei, servicii comunale și de întreținere – 54 milioane lei, alte cheltuieli – 18 milioane lei.

Reglementarea incertă, neuniformă și incompletă a funcționării și finanțării centrelor pentru refugiați, precum și lipsa unor procese și mecanisme de control asupra mijloacelor publice alocate pentru întreținerea centrelor a generat riscuri privind corectitudinea și conformitatea utilizării acestor mijloace financiare.

Auditarea a 7 centre pentru refugiați a stabilit iregularități și aspecte problematice ce au determinat utilizarea nejustificată a mijloacelor financiare publice în sumă de 1,1 milioane lei. În context se menționează că, cadrul normativ elaborat de Minister nu prevede criterii de delimitare și atribuire a cheltuielilor per refugiat în cazul când fondatorul centrului desfășoară și alte activități și criterii clare și uniforme de remunerare și stabilire/plafonare a numărului necesar de persoane antrenate în activitatea centrelor, etc.

Lipsa reglementărilor exhaustive de definire a condițiilor de risc sporit pentru sănătate, precum și aplicarea incorectă de către minister și entitățile subordonate a actelor normative în vigoare, a condiționat utilizarea neconformă a mijloacelor publice în sumă de 1,4 milioane lei, alocate din Fondul de intervenție al Guvernului, cu destinație specială pentru acordarea sporului de compensare pentru munca prestată în condițiile de risc sporit pentru sănătate.

La capitolul utilizării mijloacelor financiare primite prin Proiectul Memorandumului de Înțelegere încheiat între MMPS și Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite la data de 07.11.2022, s-au stabilit resurse nevalorificate în sumă de 2 milioane lei, care au fost returnate donatorului la 26.05.2023.

Verificările auditului a întregului proces de valorificare a asistenței externe la toate nivelele, cu contrapunerea datelor aferente a identificat probleme și incertitudini. Astfel, complexitatea procesului, volumul mare de sarcini și termenul restrâns de implementare a Memorandumului (1,5 luni) au condiționat neidentificarea a 285 de persoane vulnerabile și a determinat alte 1392 persoane vulnerabile care nu au reușit să primească ajutorul material de 1000 de lei, în termen de doar 7 zile lucrătoare. De asemenea, planificarea incorectă a alocațiilor pentru remunerarea asistenților sociali, neținând cont de numărul lor real angajați, a determinat 19 unități teritorial-administrative să restituie 356 mii lei. Astfel, indemnizația unică în mărime de 1612 lei nu a fost achitată de către Structurile Teritoriale de Asistență Socială, din cauza funcțiilor vacante de asistent social comunitar.

În acest context, ÎS „Poșta Moldovei” a informat Curtea de Conturi că plățile ajutorului unic către persoanele vulnerabile s-a efectuat în baza procedurii stabilite cu Agenția Națională de Asistența Socială în contractul cu privire la distribuirea în numerar a plăților sociale din februarie 2019. Justificarea privind achitarea ajutorului unic a fost bonul individual de plată generat de sistem în baza listelor electronice elaborate de Agenție, care se arhivează zilnic împreună cu alte documente operaționale ale oficiilor poștale. Pe motivul insuficienței resurselor necesare ÎS „Poșta Moldovei” nu a dispus de posibilitatea prezentării copiilor acestor bonuri de plată.

Cu referire la Proiectul investițional de construcție a 80 de apartamente (mun. Chișinău) cu valoarea de 67 milioane lei, care urmau a fi repartizate și transmise participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl, nu și-a atins scopul propus. Acest proiect la moment se află în proprietatea statului nefiind locuibil, iar în perioada auditată au fost suportate cheltuieli de pază în sumă de 419 mii lei.

De menționat că, pentru investițiile la acest imobil persistă riscul ca o parte din lucrările efectuate va necesita reevaluări și realocări de mijloace financiare publice suplimentare la cele 67 milioane lei deja alocate, în scopul reparării imobilului degradat anterior utilizării. Mai mult ca atât, rețelele interioare a blocului locativ si echipamentul instalat nu au fost exploatate circa 7 ani, ceea ce va determina necesitatea costurilor suplimentare pentru revizuirea și punere în funcțiune a blocului de circa 540 mii lei.